De multe ori, în magazinele din țară, produsele de import sunt mai ieftine decât cele autohtone. Acest lucru îl simt pe propria piele mai ales producătorii de lactate, care dețin afaceri costisitoare în domeniu. Ei sunt nemulțumiți de politicile promovate de autorități și se plâng că nu pot concura cu producătorii străini, întrucât este nevoie de investiții colosale, pentru a fabrica un produs de calitate, în timp ce subsidiile oferite de stat, fie că lipsesc, fie că sunt insuficiente.
O demonstrează și datele statistice, conform cărora, Republica Moldova importa de 11 ori mai multe produse lactate decât exporta. Descurajati, tot mai mulți fermieri de la noi refuză la afaceri, iar producția de lapte scade cu aproximativ 40 la suta în fiecare an. Maria Acbaș și-a început cariera în calitate de profesoară, dar, din cauza salariului prea mic, și-a adunat toată îndrăzneala și a început să construiască o afacere într-un domeniu absolut nou pentru ea.
Deși multă lume a tratat cu scepticism pornirea ei, acum, femeia este fondatoare a uneia dintre cele mai mari fabrici de lapte din sudul țării, în orașul Comrat. Astfel, aici, zilnic se produc în medie, câte 12 tone de lapte. Antreprenoarea spune că investițiile sunt colosale, la fel ca și eforturile depuse, deoarece la fabrică se procesează doar laptele de la vacile crescute în ferma proprie, iar acestea sun hrănite doar din ceea ce crește pe câmpurile pe care le dețin.
Iar pentru niște calcule elementare, Maria Acbaș ne-a spus că o bovină costă peste 2000 de euro, iar ferma are, în prezent, peste 400. Ai cumpărat o vacă, ai hrănit-o, ai muls-o. Nu. Animalul uneori se îmbolnăvește, trebuie să rămână însărcinat corect, să nască la timp, iar pentru asta e nevoie de specialiști, de resurse.
E nevoie de milioane ca să ai 100 de vaci, iar 100 de capete este, practic, nimic. Sunt poate cel mult două tone de lapte. Pe lângă multe alte dificultăți cu care se confruntă domeniul de producție a lactatelor, proprietara fabricii spune că, în prezent, se simte și lipsa de specialiști calificați, pe care sunt nevoiți să îi instruiască din cont propriu.
La acestea, se mai adună și problemele cauzate de diverse calamități naturale, cum ar fi abundența ploilor din acest an sau seceta din anul trecut. Aduceam siloz tocmai din Soroca. Este un tip de hrană, care trebuie de oferit cel mai mult animalelor. Iar noi nu mai aveam, practic, nimic, pentru că anul trecut nu a crescut nimic.
Noi deja luam credite, împrumuturi, pentru ca să salvăm potențialul animalelor. Pentru că vacile noastre sunt de așa rasă că, astăzi, în loc de 3,5 tone de lapte pe an, dau 12 tone. Dar dacă nu le hrănești, ele își pierd potențialul și nu-l mai poți restabili cu nimic. Chiar și așa, femeia spune că nu asta este cauza care îi determină pe mulți producători să renunțe la propriile afaceri.
Motivul cel mai dureros pentru producătorii de lapte ar fi importurile colosale în țară, cu care nu pot lupta. Pe cât de bune sunt câmpurile noastre, pe atât de puține. Nu putem să asigurăm o astfel de recoltă precum au belorușii, unde nici nu se vede capătul câmpurilor. Nu putem concura nici cu polonezii, care au credite, granturi și cărora UE le ajută foarte mult.
Potrivit datelor statistice, actualmente, importul de lactate în țara noastră înregistrează o creștere cu peste 400% mai mare decât acum 10 ani. Doar în ultimul an, în Republica Moldova au fost aduse diverse produse lactate în valoare de 56 de milioane de dolari, în timp ce exporturile au constituit doar cinci milioane de dolari. Adică, țara noastră importă de 11 ori mai mult decât exportă.
Producătorul nostru autohton poate oferi cașcaval bun, smântână, frișcă de calitate, tot ceea ce importăm. Ca producători, ne-am dori protecția statului în ceea ce ține de unele metode de import netarifare. Specialiștii în domeniu susțin că s-a ajuns la această situație, pentru că, în ultimii ani, politicile de stat au fost axate pe acumularea taxelor de import și mai puțin pe dezvoltarea producției autohtone, ceea ce a făcut ca, anual, importurile să crească cu cel puțin 10 la sută.
Lozincile sunt „Veniți acasă, deschideți întreprinderi”, dar ce le oferim noi astăzi acestor investitori? Nu avem o piață care să fie protejată. Din această cauză, deseori, pe rafturile magazinelor, produsele importate, cu un termen de valabilitate mai mare, ajung să coste mai puțin decât cele autohtone, iar cumpărătorul, de regulă, optează pentru ceea ce este mai ieftin. Cel puțin 800 de denumiri de produse se află acum în rețelele comerciale.
Noi am putut să alcătuim o listă din doar 136 de produse. Vă închipuiți? Din 800, doar 136 de produse autohtone noi putem să oferim rețelelor. Potrivit Ministerului Agriculturii, în prezent, în țară funcționează legea care prevede că cel puțin 50% dintre mărfurile expuse pe rafturile magazinelor trebuie să fie autohtone, lege care are scopul de a-i apăra pe producătorii autohtoni.
De partea cealaltă, aceștia susțin că sectorul de lactate trebuie susținut și mai mult, prin majorarea taxelor de import și regândirea modului în care sunt acordate subvențiile. Mai exact, aceștia afirmă că statul ar trebui să plătească anual o cotă pentru numărul total de capete pe care le deține ferma, lucru care le-ar motiva să se dezvolte. În ultimii ani, însă, numărul de capete scade drastic. Dacă acum 10 ani, în Republica Moldova, existau peste 150 de mii de vaci mulgătoare, acum, numărul acestora este de doar circa 80 de mii.
