Linkuri accesibilitate

Octavian Țîcu: „Votul din diasporă va fi un vot proeuropean și unionist”


Liderul PUN, deputatul Octavian Țîcu
Liderul PUN, deputatul Octavian Țîcu

Europa Libera continuă să vă prezinte actorii politici înscriși în cursa electorală. Cu nr. 10 în buletinul de vot va figura Partidul Unității Naționale cu sloganul: Pentru o țară reîntregită și prosperă. L-am întrebat pe de Octavian Țîcu, liderul formațiunii care este miza alegerilor parlamentare anticipate din această vară.

Interviu cu liderul PUN, deputatul Octavian Țîcu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:27:22 0:00
Link direct

Europa Liberă: Care e miza acestor alegeri din 11 iulie?

Octavian Țîcu: „Miza pe care am declarat-o și mai înainte. Unica miză a alegerilor este reunirea cu România, asta trebuie să facă următorul parlament.”

Europa Liberă: Dvs. vă dați prea bine seama că e puțin probabil acest lucru să se întâmple pe 12 iulie.

Octavian Țîcu: „Da, dar menirea mea este să spun oamenilor lucrul acesta. Noi pentru asta am intrat în campania asta electorală – să spunem oamenilor că este unica șansă pentru ei să aibă un viitor în Uniunea Europeană și în NATO. Restul construcțiilor pe care moldovenii le au în raport cu Blocul comuniștilor și socialiștilor, Usatîi, Dodon, Șor, Maia Sandu, Andrei Năstase sunt niște iluzii care de 30 de ani se perpetuează. Va fi doar o amânare cu patru ani a chinurilor, unii vor muri, alții vor mai trăi, vor mai avea speranțe, dar asta este realitatea.”

Europa Liberă: Dar acest deziderat ca să devină realitate, ar trebui să aveți majoritatea voturilor în Parlamentul Republicii Moldova?

Octavian Țîcu: „Unica miză a alegerilor este reunirea cu România”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:28:17 0:00

Octavian Țîcu: „Nu-i chiar așa.”

Europa Liberă: Dar cum e?

Integrarea europeană și reunirea cu România este o chestiune care nu trebuie divizată...

Octavian Țîcu: „Să știți că unirea și reunirea este un proces conex între ceea ce noi numim integrarea europeană și reunirea cu România, este o chestiune care nu trebuie divizată. Oamenii și-au creat o iluzie că reunirea cu România și integrarea europeană sunt două procese paralele care sunt susținute de partide paralele. Vă dau un exemplu: ca să faci integrarea fizică a Republicii Moldova în Uniunea Europeană - cum faci reunirea fizică a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, prin Ucraina, prin Transnistria? Nu! O faci spre Suceava, spre Iași, spre București, spre Constanța. Acolo trebuie să meargă autostrăzile, acolo trebuie să meargă ecartamentul, acolo trebuie să meargă spațiile de comunicare, acolo trebuie să meargă conexiunea energetică, acolo trebuie să meargă gazoductul – sunt toate lucrurile care ne duc direct în România, vrei sau nu vrei să fie reunirea cu România. Restul este o formalitate pe care o poți finaliza atunci când oamenii vor înțelege că este mai bine s-o faci prin intermediul reunirii cu România decât să tergiversezi la infinit în condițiile în care tu nu stăpânești instituțiile statului și ești deschis dinspre Nistru la oricare pericol.”

Mai multe despre concurentul electoral Partidul Unității Naționale citiți aici

Europa Liberă: Și totuși, există și alte opinii, că o perspectivă clară pentru Republica Moldova de a se integra în Uniunea Europeană ar fi implementarea Acordului de Asociere care prevede mai multe reforme, iar reformele...

Octavian Țîcu: „Este o utopie, dna Valentina! Care reforme? Noi am făcut reforme în Acordul de Asociere și am ajuns cu Plahotniuc la guvernare, care a anulat mandatul unui vot al cetățenilor municipiului Chișinău pentru postul de primar. Acesta-i rezultatul acordului în care oamenii pur și simplu nu înțeleg că în interiorul Republicii Moldova nu există potențial politic, să spunem așa, și oameni care ar putea face lucrul acesta. Suntem o țară de bandiți care și-au împărțit sferele de influență, controlează instituțiile statului, controlează sistemul de justiție și își fac propriile interese. Asta-i tot ce reprezintă Republica Moldova la ora actuală.”

Europa Liberă: Și statul acesta nu se poate autoguverna?

Octavian Țîcu: „În niciun caz!”

Europa Liberă: De ce?

Octavian Țîcu: „Este falimentar și a demonstrat-o.”

Europa Liberă: Chiar dacă se împrospătează clasa politică?

Octavian Țîcu: „Nimic. Vă spun o chestie despre moldoveni, care o să-i supere pe unii, dar știți ce-i leagă pe socialiștii lui Dodon, pe escrocii lui Șor, pe bandiții lui Plahotniuc, pe Maia Sandu, pe Andrei Năstase? Îi leagă, iaca, chestia asta, înțelegeți? Se cheamă cetățenia română. Și vă întreb: de ce au nevoie toți oamenii aceștia de cetățenia română? Foarte simplu – pentru a înmatricula mașini, pentru a face business, pentru a-și trimite copiii la învățătură în Occident din contul faptului că sunt cetățeni români, pentru a avea investiții în viitorul lor pe teritoriul românesc sigur. Și atunci îi întreb – de ce au nevoie de Republica Moldova ca stat? Și este același lucru. Deci, este o situație în care o clasă politică, ca și cetățenii de rând, de altfel, se hrănesc din două ipostaze absolut anormale – ei se folosesc și beneficiază din contul contribuabililor români, acesta este rezultatul final și, în același timp, exploatează două milioane de oameni, pe care îi folosesc în schemele lor de corupție.”

Europa Liberă: Dar Dvs. chiar nu găsiți nicio diferență între toate aceste nume pe care le-ați enumerat?

Noi suntem la fel ca transnistrenii, separatismul de la Tiraspol se hrănește din Chișinău...

Octavian Țîcu: „Eu nu văd nicio diferență, pentru că asta înseamnă... Noi spunem despre transnistreni, dar noi suntem la fel ca transnistrenii, separatismul de la Tiraspol se hrănește din Chișinău și este în aceeași ipostază – cetățenia moldovenească o folosesc, numere neutre pe care noi li le-am dat, resursele de energie le plătim, pașaport turistic le dăm și pleacă oriunde vor, și întreținem un separatism la fel cum aici întreținem un separatism în raport cu România. Dar la ce avem nevoie de chestiunile acestea în condițiile în care ele nu funcționează, ele nu sunt în beneficiul cetățeanului?”

Europa Liberă: Dar Dvs. luptați totuși pentru a obține un mandat al Dvs. sau mai multe mandate ale formațiunii în Parlamentul Republicii Moldova?

Octavian Țîcu: „Și?... Eu am un mandat care mi-i dat de la Dumnezeu, fiindcă definiția noastră identitară este de a fi alături de restul românilor în acest spațiu. Noi avem aici o tradiție de peste 2.000 de ani și așa va fi încă mult timp înainte, că vor dispărea multe construcții, cum au dispărut și până acum, că românii au trăit sub vreo șase imperii și până la urmă ce a rămas este identitatea românească, care s-a extins până la Nistru, până la Bug, până în Crimeea, până în Caucaz. Deci, asta este forța și vitalitatea noastră. Acum suntem într-o situație în care ne reprezintă interesele o construcție supranațională, pentru că Uniunea Europeană este un proiect formidabil. Ea este o chestiune care trebuie de explicat oamenilor: nu există niciun conflict între a vrea să te unești cu România și a vrea să te integrezi în Uniunea Europeană. Integrarea cu România este calea cea mai rapidă, cea mai puțin costisitoare și cea mai lipsită de chinuri pentru noi toți.”

Europa Liberă: Dar forțele politice care au viziuni de stânga vă învinuiesc că sunteți un fel de lichidatori ai statalității, iar ei luptă pentru a consolida această statalitate. Și atunci, cetățenii care reprezintă o societate atât de polarizată, ei și mai mult sunt dezorientați, nu știu cine și cum încearcă să lupte pentru viitorul acestui stat?

Octavian Țîcu: „Eu i-aș ruga pe toți cei care apără statalitatea moldovenească, pe toți cei care apără statalitatea Republicii Moldova i-aș invita să fie patrioți ai Republicii Moldova și să renunțe la cetățenia română. Deci, asta este o primă condiție în care ești statalist și pretinzi de la alții să fie patrioți - renunți la cetățenia română, pentru că cetățenia română este pe teritoriul unui stat care este membru al Uniunii Europene și-ți oferă o grămadă de beneficii. Ești oportunist? Asta-i altă chestie! Dar dacă vrei să-ți faci stat, fă-l în beneficiul cetățenilor, dar nu faci în România indemnizația pentru copii care este 1.500 de lei pe lună, iar la noi îi zero bani, pensia minimă în România îi 4.000 de lei. Aici când o să avem pensii de 4.000 de lei, că oamenii mor de foame?”

Europa Liberă: Copiii beneficiază de indemnizații...

Octavian Țîcu: „Beneficiază de indemnizații, dar uitați-vă la cât. Eu, spre exemplu, ca părinte nu am luat niciun ban pentru copilul meu, pentru că mi-au pus niște criterii și am renunțat definitiv.”

Europa Liberă: Ați renunțat, dar asta nu înseamnă că statul nu oferă această indemnizație.

Octavian Țîcu: „Ceea ce oferă statul, asta-i... Acolo se duc cetățenii noștri, cu cetățenia română își fac cardul social pentru copii și din aia se hrănesc. La ce ai nevoie să menții? Ești patriot, vrei să înmatriculezi o mașină, plătește 2.000 de euro statului tău, Republica Moldova, și înmatriculează-ți mașina. De ce te duci în statul român și o înmatriculezi gratis, dacă ești patriot? Șapte cetățeni ai României sunt membri ai fracțiunii socialiștilor, cu afaceri, cu chestiuni pe care le reprezintă și multe altele. Ești patriot, stai în țara ta, dle, respectă-ți țara, plătește impozite acolo, nu studii în România, pentru că ai cetățenie română, și avantajele cetățeniei românești, și în Republica Moldova îți mulgi propriii cetățeni și stai în parlament, ai indemnizații de parlamentar și-ți faci afaceri, iar banii pe care îi furi te duci și-i pui în afaceri în România. Eu sunt contribuabil și ca cetățean român plătesc anual vreo 100 de mii de lei moldovenești în statul român ca profesor universitar, cărți, publicații ș.a.m.d. Eu sunt cel care întrețin o mare parte din mâncăii aceștia din Republica Moldova care au cetățenie română și beneficiază direct de sistemul de burse, de asistență socială, de pensii, de investiții, de înmatriculări de mașini. Ești patriot, stai în țara ta și iubești-ți-o, dacă ești patriot! Dacă nu, atunci despre ce vorbim?”

Europa Liberă: Dvs. cunoașteți foarte bine, din ‘92 și până astăzi nu a fost soluționată problema transnistreană, acest fenomen al separatismului fiind prezent și până în prezent, cunoașteți foarte bine ce atmosferă domină la Tiraspol, la Comrat și i-ați putea înrăi și mai mult pe acei cetățeni care văd viitorul altfel decât îl vede Octavian Țîcu.

Octavian Țîcu: „Eu am început să spun că separatismul de la Tiraspol este separatismul de la Chișinău, nu-i de la Tiraspol, pentru că Chișinăul oferă toate ustensilele acestea ca acest regim să existe. Asta este o cacealma sau o altă poveste pe care cetățenii Republicii Moldova sunt nevoiți s-o suporte de 30 de ani. Păi, cine la oferă transnistrenilor pașaportul turistic, pașaportul moldovenesc să plece unde vor? - Guvernul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar ei sunt cetățeni ai Republicii Moldova...

Octavian Țîcu: „Deci, cine le oferă numere neutre cu care să circule în toată Uniunea Europeană și prin lume? - Guvernul Republicii Moldova. Cine le oferă pentru gaz, pentru energie electrică? Păi, lăsați-i să le facă la Tiraspol din moment ce nu recunosc Republica Moldova! Deci, trăim în această ambiguitate, exact cum noi trăim în raport cu Transnistria, așa moldovenii trăiesc în raport cu Republica Moldova. Noi trebuie să ne determinăm, să vedem cum rezolvăm această problemă. Noi propunem ca această problemă să fie rezolvată în doi pași. Ce poate Republica Moldova să facă pe teritoriul pe care îl controlează la ora actuală, este să-l integreze în statul român și de aici potențialul unei țări de 22 de milioane să rezolve problema transnistreană, pentru că au buget, au armată, au diplomație, au o construcție politică în cadrul uneia din cele mai puternice organizații, în NATO. România este țară membră NATO, care poate rezolva dosarul transnistrean. Noi nu-l putem rezolva, pentru că de aici se hrănește separatismul transnistrean, de la Chișinău. Și asta este o făcătură împotriva cetățenilor Republicii Moldova, care stau și se văicără, și să gândesc că cândva Transnistria va deveni parte a Republicii Moldova. Ea va deveni atunci când România împreună cu Ucraina, Uniunea Europeană și Rusia se vor așeza la masa de discuții și vor rezolva această problemă.”

Europa Liberă: Și totuși, în stânga Nistrului locuiesc cetățeni ai Republicii Moldova, să vă întreb despre votul din regiunea transnistreană: ce părere aveți și dacă cumva contați și pe acele voturi de acolo?

Octavian Țîcu: „Pe mine m-au votat vreo 200 și ceva de cetățeni din regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: Ne amintim.

Octavian Țîcu: „Eu cam îi știu pe toți, aș spune.”

Europa Liberă: Majoritatea sunt profesorii de la școlile cu predare în grafie latină...

Kremlinul are un interes clar ca votanții din regiunea transnistreană să vină nestingheriți la vot...

Octavian Țîcu: „Profesorii, liceenii din anii de absolvire, pentru că știu, am conexiuni, i-am ajutat și am avut personal legături, dar și din multe alte localități. Știu că și dreapta europeană a luat multe voturi la alegerile prezidențiale în regiunea transnistreană, dar noi suntem într-o situație extrem de critică din punctul acesta de vedere. Este una să ai secții de votare sub controlul Chișinăului într-un teritoriu asupra căruia ai posibilitate de influență și alta-i să ai secții de votare în partea ceea unde nu există niciun control, nicio șansă. Sigur că regimul de la Kremlin, pentru că noi vorbim aici, Dodon, Krasnoselski, nu mai știu cine, aici este Kremlinul, el decide. Deci, Kremlinul are un interes clar ca votanții din regiunea transnistreană să vină nestingheriți la vot și să-și dea votul fie pentru Usatîi, fie pentru Dodon și comuniști. Interesul cetățenilor Republicii Moldova este ca acest vot să nu fie fraudat. Trebuie să existe un control și cel mai bine ar fi fost cum am propus și înaintea alegerilor prezidențiale, pentru că am făcut o propunere și ea trebuie instituționalizată – fiecare cetățean din regiunea transnistreană care vrea să voteze să se înregistreze online la CEC, exact ca în diasporă, și să prezinte CEC-ului rechizitele necesare, ca el să fie înregistrat la secția de votare din Hagimus, Gura Bâcului, Varnița sau de unde a fi. Astfel am avea un control asupra acestor alegeri. Dar așa, știți cum se întâmplă, că noi ne-am dus la Varnița la ora 11, autocarele veneau buluc, veteranii stăteau acolo, noi, PUN-ul, am venit și am desfășurat bariera asta ca autocarele să nu treacă și, după ce am discutat cu polițiștii, s-a ajuns la concluzia că autocarele prin Varnița nu vor mai trece și ei au întors autocarele, au venit pe jos și au votat. Nu știu în ce măsură lucrul acesta a contribuit la diminuarea votului, pentru că, dacă este un vot plătit, Sheriff-ul are capacități de a plăti oamenii și de a-i trimite la vot. Dacă există interese, îi poți ghida și-i duci acolo. Pe de altă parte, descurajezi oamenii din regiunea transnistreană care pur și simplu sunt folosiți ca și carne de tun în această campanie electorală, care să ofere Kremlinului, repet încă o dată, nu lui Usatîi sau lui Dodon, că-i aceeași mână, să-i ofere suficiente voturi în Parlamentul Republicii Moldova, ca să poată influența procesul politic de aici.”

Europa Liberă: Sunt și politicieni care pun pe aceeași balanță votul din stânga Nistrului și votul din diasporă. Dvs. vedeți asemănare sau deosebire?

Octavian Țîcu: „Eu cu tot respectul față de cetățenii noștri din stânga Nistrului, dar ei nu contribuie la dezvoltarea și evoluția Republicii Moldova așa cum contribuie diaspora, sunt două lucruri absolut diferite pe care trebuie să le înțelegem și să le tratăm diferențiat. Deci, este o realitate peste care noi nu putem trece oricât de mult ne-am dori. Asta e! Și în al doilea rând, diaspora este de aproape un milion de oameni, noi în regiunea transnistreană nu știm câți votanți avem, ei pe liste sunt 400 de mii...”

Europa Liberă: Peste 400 de mii, da.

Octavian Țîcu: „La ultimele alegeri la sovietul suprem din 28 noiembrie au fost 113 mii, regiunea transnistreană se depopulează cu viteză cosmică, să vedem ce va fi peste cinci ani.”

Europa Liberă: Dar, în opinia Dvs., votul din diasporă ce va decide? Unii spun că poate decide inclusiv cine va guverna Republica Moldova după 11 iulie. Dvs. ce credeți despre acest vot din străinătate?

Octavian Țîcu: „Eu cred că votul din diasporă, după ponderea în alegerile prezidențiale, este destul de semnificativ și votul din diasporă va fi un vot proeuropean și unionist, pentru că diaspora nu are altă alternativă decât aceste două opțiuni și prin prisma felului cum au ajuns în Occident. Dacă iei la puricat oamenii cum lucrează și cum activează, o să vedeți că sunt cetățeni români, care beneficiază de pe urma faptului că Traian Băsescu a accelerat procesul de redobândire a cetățeniei, iar Traian Băsescu a avut un proiect fix, se numește Partidul Unității Naționale, care urma să fie un proiect politic la Chișinău și la București. Deci, oamenii trebuie să înțeleagă cum au ajuns în Uniunea Europeană și cui îi datorează posibilitatea de a lucra în Occident, cu o cetățenie europeană, beneficiind de asigurări și de multe alte chestii. Sunt lucruri absolut diferite decât cele pe care le-am avea în condițiile în care ar vota Partidul Socialiștilor, Usatîi, Șor ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Este o diferență între felul cum înțelege și promite unirea Partidul Unității Naționale și Alianța pentru Uniunea Românilor?

Octavian Țîcu: „Evident! Primul lucru este integritatea liderilor și a platformei, lista, să spunem popular așa, uitați-vă la listă, faceți diferența, sunt personalități emblematice, oameni care au făcut lucruri colosale pentru Republica Moldova în sensul menținerii identității românești și uitați-vă în cealaltă tabără, uitați-vă în campania pe care am desfășurat-o. De doi ani de zile, noi suntem pe baricade și aici lucrurile sunt diferite, nu pot fi comparate sub niciun fel, în primul rând, integritatea mesajului și, în al doilea rând, uitați-vă la acțiunile și activitatea din parlament.”

Europa Liberă: Dar dacă ambele entități promit unirea, de ce sunt răzlețite?

Ar putea să se unească toți într-un partid și să facă integrarea europeană, noi avem 30 de partide..

Octavian Țîcu: „Dar de ce fac partide politice cei care vor integrarea europeană, de ce nu se unesc toți într-un partid? Ar putea să se unească toți într-un partid și să facă integrarea europeană, noi avem 30 de partide. Aici avem două opțiuni unioniste. Eu cred că marea dispută nu este între PUN și AUR, marea dispută este de a convinge cetățenii Republicii Moldova cu cetățenie română să voteze o opțiune unionistă și această opțiune unionistă clară și integră este PUN. Deci, aceste alegeri nu sunt o dispută între unioniști, aceste alegeri sunt despre unire în viitorul parlament. Dacă vom avea suficiente mandate, și asta depinde de cetățenii Republicii Moldova, nu depinde de americani, de români, de ucraineni, de Șor, de Usatîi, depinde de cetățean, dacă el merge la urna de vot și dă PUN-ului votul de care avem nevoie și să avem 20-30 de deputați în parlament, atunci unirea o poți face foarte rapid, pentru că programul de reunire este clar, este pregătit.”

Europa Liberă: 20 de mandate încă nu sunt suficiente pentru a face unirea.

Octavian Țîcu: „Eu vă asigur că o asemenea ruptură de 20 de mandate unioniste PUN în parlament schimbă complet aritmetica politică în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Ce alianțe postelectorale vedeți Dvs. și cine ar avea șanse? Ce faceți dacă nu accedeți în parlament?

Octavian Țîcu: „Eu ultima o exclud, pentru că noi nu avem cum să nu trecem în parlament, este o claritate deja, altceva este câți vom trece, cu cât vom trece, pentru că marea dispută acum în teritoriu, din oamenii pe care-i văd, și eu mă bucur de acea schimbare, nu este – de ce nu v-ați unit cu AUR? Dar este – pe cine alegem dintre PUN și PAS? Și asta este o chestiune bună, o schimbare, a contat...”

Europa Liberă: Dvs. ați vrea să luați din bazinul electoral al Partidului Acțiune și Solidaritate, acesta e scopul?

Octavian Țîcu: „Dar acesta nu e un bazin bătut în cuie. Eu personal am dus în Blocul ACUM toată armata unionistă care ne-au votat, pentru că acesta a fost la acel moment motivul pentru care ne-am băgat în politică, să înlăturăm regimul Plahotniuc-Dodon-Șor, era o cauză nobilă. Acum este important ca acest electorat nuanțat și extrem de selectiv în felul în care judecă opțiunile politice să revină acolo unde îl definește, că dacă ești român, vorbești românește și-ți dorești reunirea cu România – o poți face numai prin intermediul unui partid care are asta doctrinar și ca acțiune politică, și-i reprezentat de oameni care până la ora actuală au făcut acest lucru toată viața lor. Deci, noi n-am venit să ne facem nume în politică, ca alții care nu au nimic în afară de faptul că sunt politicieni, noi ne-am adus numele noastre, cariera, tot ce am făcut până acum în slujba unui ideal care ne reprezintă ca identitate.”

Europa Liberă: Dvs. încercați să obțineți votul doar al unioniștilor sau al întregii societăți? De ce vă pun această întrebare? Pentru că pe listă alte etnii nu se regăsesc, pe lista electorală a PUN-ului.

Octavian Țîcu: „Depinde la ce vă referiți ca etnie, sunt ucraineni, sunt diferite naționalități care sunt...”

Europa Liberă: Care, concret?

Octavian Țîcu: „Păi, dar uitați-vă după numele de familie, dacă avem... Ce înseamnă o minoritate în Republica Moldova? Este cel care a venit acum 200 de ani și pe parcurs s-a românizat. Și Cobîșenco, și Ignatiuc, și multe alte familii care poți să spui că sunt românizate, dar la acest moment evident că Partidul Unității Naționale este o construcție ideologică. Noi nu pornim de la premisa neapărat să avem vorbitori de limbă rusă doar din moftul de a-i plăcea cuiva, trebuie să fii convins de chestiunea asta. La momentul de față nu există oameni din minoritățile etnice care să se identifice cu ideea de reunire, asta nu înseamnă că noi suntem împotriva minorităților etnice, din contra, ne ducem la ei și le spunem că în România fiecare minoritate etnică de la 5.000 de oameni în sus își are propriul deputat în parlament și oricare din ei va fi reprezentat din Republica Moldova - și armeanul, și evreul, și alții, dacă au un procentaj suficient să fie în parlament. Iar legislația românească este una europeană, asta înseamnă o autonomie culturală extinsă pe care o are. Doar pentru minoritatea lipoveană, spre exemplu, statul român acordă anual vreo două milioane de euro pentru dezvoltarea unor școli care sunt arhaice, dar care trebuie întreținute – asta este legislația europeană.”

Europa Liberă: Haideți să revenim la scenariul postelectoral și să ne spuneți cine ar merita să formeze o majoritate.

Octavian Țîcu: „Majoritatea fără PUN nu va exista, proeuropeană, și asta să știe toată lumea, dacă-și creează iluzii, pentru că PAS-ul...”

Europa Liberă: Dar exact același lucru îl spune și Partidul Democrat, și alte formațiuni, că fără ei nu se va putea crea o majoritate.

Octavian Țîcu: „Ei pot spune multe, dar haideți să judecăm lucrurile cum sunt. Este Partidul Democrat altceva decât a fost pe timpul lui Plahotniuc? Nu este! Deci, este același Filip, este același Jizdan. S-a schimbat? Nu-i nicio schimbare. Cu PPDA-ul nu știu cum vor fi lucrurile, să vedem ce va decide cetățeanul în privința acestuia. Ar fi fost mult mai sigur așa cum am propus imediat după alegeri, facem o reconfigurare a Blocului ACUM - PAS, PPDA, PUN -, intrăm în parlament cu 60 la sută, facem guvernare fiecare cu fracțiunea lui. Nu s-a dorit acest lucru, nu este responsabilitatea noastră, alții vor răspunde în cazul în care nu se va ajunge la o majoritate, dar cu siguranță unica noastră cale până la momentul în care vom cere cetățenilor să ne spună cum vor să se unească, cu România sau ca stat independent, noi avem o agendă comună. Această agendă înseamnă înlăturarea pandemiei, înlăturarea consecințelor economice ale pandemiei și tot ce a însemnat guvernarea de catastrofă Șor-Dodon și înseamnă curățarea sistemului de justiție.”

Europa Liberă: Dar din ceea ce spuneți Dvs. s-ar părea că pe stânga mai ușor ar putea să se creeze o majoritate în viitorul parlament?

Stânga nu poate lua în actualele alegeri mai mult de 40 la sută...

Octavian Țîcu: „Eu spun că stânga nu poate lua în actualele alegeri mai mult de 40 la sută. Nu poate lua.”

Europa Liberă: De ce? Acesta este pronosticul Dvs.?

Octavian Țîcu: „Acesta este pronosticul meu. Totul va depinde de felul cum vom reuși noi să mobilizăm electoratul nostru și desigur nu depinde doar de noi, depinde de felul cum cetățenii Republicii Moldova își vor asuma actul de schimbare în totalitate. Eu cred și vreau să vă spun că această campanie electorală nu va influența prea multe opțiuni, cetățeanul nostru este de mult decis în privința opțiunii de vot, pentru că a văzut ce s-a întâmplat până acum, a văzut ce s-a întâmplat în Parlamentul Republicii Moldova, a văzut cine este responsabil de această situație în care noi suntem, că socialiștii poartă cu Șor întreaga responsabilitate, a văzut deputații și oamenii care s-au bătut pentru interesele lor și vor acorda, asta îmi dă un indiciu și este că probabil...”

Europa Liberă: Ce vor acorda?

Octavian Țîcu: „Sunt două indicii după care mă raportez când vorbesc de interesul față de alegeri, primul este felul cum suntem întâlniți în teritoriu, pentru că noi avem niște lansări ca sărbătorile, cu muzică, oamenii vin, au bună dispoziție, ne întâlnesc favorabil și sunt pozitivi. Și asta și la Bălți, și la Soroca, și oriunde am fost, și la Nisporeni, și Strășeni, Călărași, Ungheni, poimâine vom fi la Căușeni și duminică la Cahul. Și doi este faptul că diaspora chiar s-a înregistrat la aceste alegeri masiv și lucrurile pe care le văd și din reacțiile care există vor conta foarte mult pentru aceste alegeri.”

Europa Liberă: Se va atenua disputa dintre instituția prezidențială și cea parlamentară după aceste alegeri?

Octavian Țîcu: „Situația instituției prezidențiale va fi una ingrată în condițiile în care nu va exista o majoritate proeuropeană și românească, dar eu nu-mi fac iluzii în privința cinismului pe care-l are PAS-ul, el poate găsi limbă comună cu socialiștii foarte bine, cum a găsit și mai înainte, și cu Renato Usatîi. Unica opțiune pe care nu va face alianță nici cu Usatîi suntem noi, pentru că noi avem o claritate - ori facem o guvernare proeuropeană și lucrurile sunt clare din acest punct de vedere, ori atunci vei fi nevoit să stai în opoziție.”

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

XS
SM
MD
LG