Revenirea Statelor Unite în rândurile țărilor care promovează rezolvarea problemelor climatice a adus un impuls nou acestui demers. Biden a venit cu noi angajamente, dorind în paralel să facă și un contrast cu predecesorul său, Donald Trump, care era cunoscut ca un președinte sceptic în privința încălzirii globale, părăsind în 2017 Acordul de la Paris cu privire la schimbările climatice.
Astfel, la summitul virtual din aprilie 2021, când mai multe puteri s-au întrecut în promisiuni cu privire la schimbările climatice, a fost anunțată o acțiune ambițioasă asupra reducerii volumului de gaze cu efect de seră – reducerea emisiilor cu 50-52% până în 2030.
Summitul din aprilie 2021 a fost, de fapt, un concurs al inițiativelor de „cine dă mai mult”. De exemplu, în contrast cu atitudinea sa din trecut față de schimbările climatice, președintele Braziliei Jair Bolsonaro a promis că va pune capăt defrișărilor ilegale din țară (în special, pădurea amazoniană) până în 2030 și va atinge neutralitatea producerii carbonului până în 2050. Brazilia a cerut administrației Biden să acorde 1 miliard de dolari pentru a plăti eforturile de conservare în pădurea tropicală amazoniană.
Premierul japonez Yoshihide Suga a declarat că țara se va angaja să reducă emisiile cu 46% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2013. Japonia, al cincilea cel mai mare emitent mondial, s-a angajat anterior să reducă cu 26%, obiectiv criticat ca insuficient. „Japonia este gata să-și demonstreze poziția de lider în decarbonizare la nivel mondial”, a spus Suga la summit. La fel ca SUA, Japonia s-a angajat să atingă emisii nete zero până în 2050.
Primul ministru Justin Trudeau a promis că emisiile produse de Canada vor fi reduse cu 40% până la 45% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2005 – o creștere majoră față de angajamentul anterior, de 30%.
India nu a venit cu o nouă țintă, însă prim-ministrul Narendra Modi a confirmat din nou jurământul țării de a produce 450 gigawați de energie regenerabilă până în 2030. Modi a anunțat, de asemenea, un parteneriat dintre India și Statele Unite – Parteneriatul pentru Climă și Energie Curată pentru 2030. India este al treilea cel mai mare emițător din lume, în spatele Chinei și SUA.
Președintele rus Vladimir Putin s-a angajat să reducă „semnificativ” emisiile țării în următoarele trei decenii și a declarat că Rusia aduce o contribuție importantă la absorbția dioxidului de carbon la nivel mondial. Acesta a mai spus că țara aproape că a înjumătățit emisiile față de 1990 și a solicitat o reducere globală a metanului, un gaz cu efect de seră, care este de 84 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon și principalul motor al schimbărilor climatice.
Președintele Chinei, Xi Jinping, a reafirmat angajamentele privind emisiile de vârf înainte de 2030 și să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2060. SUA și China au convenit să coopereze în ceea ce privește schimbările climatice, în ciuda diviziunii pe problemele cum ar fi comerțul și drepturile omului.
Președintele Coreei de Sud, Moon Jae In, a declarat că Coreea va pune capăt finanțării publice a centralelor electrice pe cărbune din străinătate și intenționează să prezinte un angajament mai mare față de reducerea emisiilor.
Acordul de la Paris, neimplementat
Cei patru emițători de top de gaze cu efect de seră, în ordinea descrescătoare a emisiilor anuale, sunt China, Statele Unite, UE și India. Acestea au contribuit cu peste 55% din emisiile totale din ultimul deceniu, excluzând emisiile din schimbarea utilizării terenurilor, cum ar fi defrișările.
Printre acești patru emițători de top, unii și-au crescut efectiv emisiile anuale: emisiile Chinei au crescut cu 1,6% în 2018, pentru a atinge un nivel ridicat de 13,7 gigatone de echivalent CO2.
SUA, care este responsabilă pentru 13% din emisiile globale, a văzut creșterea emisiilor cu 2,5% în 2018. pentru a nu permite ca temperatura globală să crească cu mai mult de 1,5°C până în 2030, SUA ar trebui să-și reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 57-63% mai puțin comparativ cu nivelul înregistrat până în 2005.
Uniunea Europeană, care emite 8,5% din emisiile globale și care anterior stabilise un ritm de scădere cu 1% în fiecare an în ultimul deceniu, a scăzut în 2018 cu 1,3%.
În cazul Indiei, responsabilă de 7% din emisiile globale, emisiile au crescut cu 5,5% în 2018.
Cum Republica Moldova a „depășit planul” de la Paris
Moldova a redus cu aprox. 69% emisiile de gaze cu efect de seră (GES) față de anul 1990, depășind cu 4% angajamentele sale în cadrul Acordului de la Paris, incluse în țintele intermediare pentru anul 2020.
Anunțul a fost făcut de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) în cadrul Dialogului de politici „Chișinău spre Glasgow: parcursul Moldovei către COP26”, desfășurat online pe 20 mai 2021. Doar că marea realizare a Republicii Moldova se datorează în primul rând falimentărilor a zeci de fabrici și uzine din perioada sovietică, pe parcursul anilor de după independență.
Respectiv, conform estimărilor MADRM, cele mai semnificative reduceri ale emisiilor au fost înregistrate în agricultură, depășind cu 26% țintele intermediare pentru 2020, și sectorul de producere a energiei electrice și termice – cu 19%.
Însă, se înregistrează creșteri semnificative de față de țintele prestabilite pentru anul 2020 în sectorul rezidențial – cu 49%, transporturi – cu 37% și procese industriale – cu 39%. Aceste creșteri înseamnă că, de fapt, autoritățile Republicii Moldova nu fac destul în acest domeniu, nereglementând transportul privat și sectorul industrial cu normativele necesare.
