La 19 septembrie vor avea loc alegeri pentru Adunarea Populară, organul legislativ al Găgăuziei. Inițial, acestea urmau să aibă loc pe 16 mai, dar au fost amânate din cauza stării de urgență legate de pandemie. Mandatul actualei legislaturi s-a încheiat pe 20 ianuarie.
Dar ce reprezintă Adunarea Populară și ce fel de legi adoptă? Cine sunt și cum sunt aleși deputații locali? Moldova.org îți propune să vezi principalele informații despre organul legislativ local al Găgăuziei.
Ce reprezintă Adunarea Populară a Găgăuziei?
Potrivit Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), Adunarea Populară este autoritatea reprezentativă a Găgăuziei, care are dreptul de a adopta acte normative, în limitele competenţei sale. Cu alte cuvinte, este organul legislativ al autonomiei. „Este o unitate teritorială autonomă cu statut special din componența Republicii Moldova și este ceva normal să existe o instituție care să ia decizii la nivelul autonomiei. În raioane sunt consiliile raionale, doar că în UTA Găgăuzia – Adunarea Populară, care are mai multe competențe pentru că există acest statut autonom”, explică politologul Ion Tăbârță.
Ce fel de acte sunt adoptate de către Adunarea Populară?
Adunarea Populară a Găgăuziei adoptă legi locale, în limitele competenţei sale, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi. „Sunt acte normative prevăzute doar pe teritoriul autonomiei, care trebuie să fie înscrise în logica legilor naționale. Ele nu sunt legi pentru restul teritoriului țării, cu toate că ele trebuie să corespundă legislației naționale”, specifică politologul.
Adunarea Populară adoptă legi locale în următoarele domenii:
- a) ştiinţă, cultură, învățământ;
- b) gospodărie comunală şi de locuinţe, urbanistică;
- c) ocrotire a sănătăţii, cultură fizică şi sport;
- d) activitate bugetar-financiară şi fiscală locală;
- e) economie şi ecologie;
- f) relaţii de muncă şi asistenţă socială.
Legile şi hotărârile Adunării Populare sunt trimise Parlamentului şi Guvernului Republicii Moldova în termen de 10 zile de la data adoptării, cu titlu de informare.
În afară de aceasta, potrivit Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, de competenţa Adunării Populare ţin:
- a) soluţionarea în condiţiile legii a problemelor organizării teritoriale a Găgăuziei, stabilirii şi modificării categoriei localităţilor, a hotarelor raioanelor, oraşelor şi satelor, denumirilor lor;
- b) participarea la promovarea politicii interne şi externe a Republicii Moldova în problemele care privesc interesele Găgăuziei;
- c) stabilirea modului de organizare şi de activitate a autorităţilor administraţiei publice locale ale Găgăuziei şi a asociaţiilor de cetăţeni, cu excepţia partidelor şi altor organizaţii social-politice;
- d) fixarea, organizarea şi efectuarea alegerilor de deputaţi în Adunarea Populară şi aprobarea componenţei Comisiei Electorale Centrale pentru efectuarea alegerilor; fixarea alegerilor în autorităţile administraţiei publice locale din Găgăuzia;
- e) efectuarea referendumului local în problemele ce ţin de competenţa Găgăuziei;
- f) aprobarea regulamentului privind simbolica Găgăuziei;
- g) stabilirea titlurilor de onoare şi aprobarea distincțiilor;
- h) examinarea chestiunii şi înaintarea în Parlamentul Republicii Moldova a iniţiativei privind decretarea stării excepţionale pe teritoriul Găgăuziei şi instituirea formei speciale de administrare, în acest caz, în interesul securităţii şi protecţiei locuitorilor Găgăuziei;
- i) dreptul de a se adresa, în condiţiile legii, Curţii Constituţionale a Republicii Moldova pentru a anula actele normative ale autorităţilor legislative şi executive ale Republicii Moldova care lezează împuternicirile Găgăuziei.
Câți deputați sunt în Adunarea Populară a Găgăuziei?
Alegerile deputaților în Adunarea Populară a Găgăuziei se desfășoară în baza sistemului electoral majoritar în 35 de circumscripții uninominale. Respectiv, în organul legislativ local sunt 35 de deputați. Aceștia sunt aleși pentru un mandat de 4 ani.
Cine poate candida?
Poate fi desemnat candidat orice cetăţean al Republicii Moldova cu drept de vot care a atins vârsta de 21 de ani și care locuieşte de cel puţin 3 ani pe teritoriul circumscripţiei electorale pe care o reprezintă. Candidații pot fi desemnați de partide politice și blocuri electorale – câte unul în fiecare circumscripție, precum și de cetățeni, care își înaintează propria candidatură, sau grupuri de inițiativă care susțin candidați independenți. Semnăturile se colectează numai în susţinerea candidatului independent, care trebuie să prezinte Comisiei Electorale Centrale o listă cu cel puţin trei sute de semnături colectate de la susţinătorii săi din circumscripţia electorală în care va candida.
Pentru validarea alegerilor din fiecare circumscripție, trebuie să se prezinte la urne cel puțin 1/3 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale. Este declarat ales candidatul care a obținut mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate. Turul doi al alegerilor se organizează în circumscripțiile electorale unde în primul tur niciun candidat nu a fost declarat câștigător. În cursă participă primii doi clasați după primul tur de scrutin și este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi
Câte legislaturi ale Adunării Populare au fost până acum
Șase. Primele alegeri pentru Adunarea Populară a avut la 28 mai – 11 iunie 1995, care s-au desfășurat în baza Codului electoral al Republicii Moldova. Cel de-al doilea scrutin a avut loc la 22 august – 5 septembrie 1999, dar în baza unul cadrul legal înnoit. În 1998, autorităţile din UTA Găgăuzia au decis adaptarea prevederilor Codului electoral al Republicii Moldova la necesitățile locale și au adoptat două legi locale – cu privire la alegerile de deputaţi în Adunarea Populară a Găgăuziei şi, respectiv, cu privire la alegerea Guvernatorului (başcanului). Astfel, în al doilea ciclu electoral alegerile au fost pentru prima oară organizate de organul electoral local (CECG), constituit în baza legilor adoptate de Adunarea Populară și având la bază reglementări preluate din Codul electoral al Republicii Moldova.
Cel de-al treilea scrutin a avut loc 16 noiembrie – 1 decembrie 2003. Acesta a avut loc separat de alegerea guvernatorului. Până la acel moment, alegerile pentru Adunarea Populară şi pentru funcţia de Guvernator (başcan) al Găgăuziei se desfășurau concomitent.
Al patrulea scrutin a fost organizate la 16 martie -30 martie 2008, fiind urmate de cel de-al cincilea din 9 septembrie 2012 – 23 septembrie 2012. Și, în final, ultimele alegeri au avut loc la 20 noiembrie – 4 decembrie 2016. „În general, toate alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei au fost ordinare, însă termenele desfăşurării acestora nu au fost întotdeauna respectate cu stricteţe din cauza unor neînțelegeri dintre instituţiile puterii regionale”, menționează expertul Igor Boțan într-un studiu legat de alegerile din Găgăuzia.
Cine sunt aleși cel mai des în Adunarea Populară a Găgăuziei?
Candidații independenți. Cu excepția anului 1995, când alegerile pentru Adunarea Populară s-a desfășurat în baza Codului electoral al Republicii Moldova, cei mai mulți deputați locali au fost candidați independenți. În 1995, 11 din cei 35 de deputați au fost înaintați de colective de muncitori. La următoarele scrutine, după modificarea legislației electorale locale, cele mai multe voturi au fost acumulate de candidații independenți, fiind urmați de candidații PCRM. Astfel, de exemplu, în 2003 au fost aleși 17 deputați independenți, iar 16 au fost aleși din partea Partidului Comuniștilor. Doar la ultimul scrutin, cel din 2016, în organul legislativ local nu au acces reprezentanții PCRM, ci șase deputați socialiști.
Potrivit politologului Ion Tăbîrță, la alegerile locale din Găgăuzia lupta politică se poartă anume între reprezentanții puterilor dintre două tabere politice – cea de la Comrat, care este centrul administrativ al Găgăuziei, și cea din municipiul Ceadîr-lunga. „Aș zice că acolo se merge pe lupta dintre «clanuri» – «clanul de la Comrat» și «clanul de la Ceadîr-Lunga»”, susține politologul, aducând aminte de confruntarea politică dintre Mihail Formuzal, primar de Ceadîr-lunga, şi Nicolae Dudoglo, primarul Comratului. Potrivit lui Tăbîrță, factorul decisiv sunt „relațiile personale din teritoriu”.
De ce scrutinul va avea loc pe 19 septembrie?
Săptămâna trecută, deputații Adunării Populare au decis ca alegerile să aibă loc în septembrie. La ultima ședință, aleșii locali au discutat posibilitatea organizării scrutinului fie pe 15 august 2021, fie pe 19 septembrie 2021.
Potrivit presei locale, data de 15 august a fost propusă de vicepreședintele Adunării Populare Alexandr Tarnavski. El și-a îndemnat colegii să sprijine această dată, dat fiind faptul că mandatul actualei legislaturi a expirat în ianuarie 2021.
Pe de altă parte, deputatul PSRM Ruslan Garbalî a propus data de 19 septembrie. Propunerea a fost susținută de deputatul independent Grigori Kadîn, el motivând că la aceeași dată se vor desfășura alegeri în Duma de Stat a Federației Ruse. „Аici e spiritul Rusiei” («Здесь Руссью пахнет!», vers din poemul „Ruslan și Ludmila” de Aleksandr Pușkin), а declarat în cadrul dezbaterilor Kadîn, „Oare când se va simți la noi spiritul găgăuz?”, a spus în replică deputata Elena Karamit.
În final, pentru data de 15 august s-au pronunțat opt deputați, iar pentru 19 septembrie – 19 deputați din legislativul regional de la Comrat.
Foto: Sandu Tarlev/MoldNova.eu
