Analiză de Veaceslav Ioniță: Moldova riscă achite despăgubiri de 52 mil. de euro investitorului Portului Giurgiulești

17 Iun. 2021, 12:25
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
17 Iun. 2021, 12:25 // Actual //  MD Bani

Republica Moldova riscă să achite despăgubiri investitorului inițial al Portului Giurgiulești de cel puțin 52 milioane Euro pentru nerespectarea acordului de investiții din anul 2004. Este vorba de Rafiq Aliyev din Azerbaidjan și companiile acestuia – ”Azpetrol” SRL, ”Azertrans” SRL, ”Azpetrol Refinery” SRL. Economistul, Veaceslav Ioniță a punctat, în analiza sa, 5 etape ale evoluției relației investitorului cu autoritățile de la Chișinău.

Moldova își protejează infrastructura sa critică

Moldova până în prezent nu are o lege privind protecția infrastructurii sale critice. Drept consecință, Portul Giurgiulești, Aeroportul, Gările Auto, toate elemente de infrastructură critică, prin acțiuni dubioase au fost scoase de sub administrarea statului și sunt tranzacționate în prezent prin diverse zone off-shore, fără ca autoritățile noastre să întreprindă careva acțiuni concrete. În 2004, chiar dacă nu exista o lege privind infrastructura, critică, iar acest concept lipsea totalmente în discursul public. Autoritățile de atunci, totuși în mod precaut s-au securizat și au întreprins elemente importante de protecție a Portului în acordul de investiții din 2004, încheiat între Guvernul Republicii Moldova și ”Azpetrol” SRL, ”Azertrans” SRL, ”Azpetrol Refinery” SRL.

Moldova oferă garanții investitorului

Chiar dacă Moldova este parte a multor acorduri internaționale și acorduri bilaterale de protecție a investițiilor, totuși investitorul a primit garanții suplimentare prin Acordul de Investiții semnat cu Guvernul și aprobat de Parlament prin legea nr.7 din 17.02.2005, publicată pe 4.03.2005. Astfel, Guvernul a oferit Garanții expres Investitorului și s-a obligat să întreprindă toate acțiunile necesare pentru a proteja investitorul, iar toate obligațiile oferite de autorități sunt automat obligații ale Republicii Moldova.

Investitorul își protejează suplimentar investiția

”Având toate aceste garanții legale, investitorul AZPETROL, era conștient de faptul că urmează să activeze într-o zonă cu risc sporit din Europa. Pentru a evita posibile atacuri raider din viitor și pentru a-și proteja investiția, el decide să se asigure cu-n paravan suplimentar. Drept paravan de protecție a investiției a fost aleasă  Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care a obținut 20% din acțiunile portului cu drept de răscumpărare cu sumă fixă. Ulterior, când Rafiq Aliyev, beneficiarul efectiv al Portului Giurgiulești este arestat pe motive politice în Azerbajan și devine deținut politic, fostul angajat BERD, Thomas Moser, prin mai multe tranzacții, devine deținător nominal al portului, iar beneficiarul real rămâne tot Rafig Aliyev”, a afirmat economistul Veaceslav Ioniță.

Preluarea reală a Portului de Thomas Moser

În 2010, prin mai multe inginerii financiare, persoana de încredere a investitorului, Thomas Moser prea portul și devine proprietarul lui real contra sumei de 344 USD. BERD, care a fost antrenat ca garant al investițiilor în Moldova nu vede nici o problemă în această tranzacție, mai mult el vinde și cota sa, dar în mod neclar continuă să obțină 65% din veniturile companiei care gestionează Portul.

La această etapă autoritățile Moldovei, chiar dacă aveau obligația legală și cea conform Acordului de Investiții din 2004 să protejeze investitorul nu întreprind absolut nimic.

Guvernul întreprinde acțiuni clare contra investitorului inițial al portului

După eliberarea din detenție Rafiq Aliyev, apelând la justiție reușește să-și întoarcă înapoi toate investițiile preluate ilegal de Thomas Moser, cu excepția Portului Giurgiulești.

Ulterior Investitorul cu care Guvernul a semnat în 2004 Acordul de Investiție obține prin decizia definitivă a instanței de judecată, obligarea fostului angajat BERD, Thomas Moser să achite peste 178 milioane lei, este aplicat sechestru asupra companiilor administratoare da Portului, iar Agenția Servicii Publice îi este interzisă orice modificare a statului unde figurează compania gestionară a Portului.

Mai mult, în anul 2020, cu aportul și susținerea Guvernului, BERD cu ajutorul unor asociații de afaceri, a încercat modificarea legislației. Chiar dacă proiectul de lege a fost ulterior retras din Parlament, totuși, Guvernul prin această acțiune a dat dovadă de implicare directă în acest proces, contra Investitorului față de care s-a angajat în 2004 că îl va proteja și va depune toate eforturile necesare pentru a preîntâmpina orice acțiune, care pot dăuna investitorul.

Ulterior, BERD, printr-un comunicat public ne anunță că este unicul beneficiar efectiv al operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin intermediul unor tranzacții din Cipru, în condițiile interdicțiilor legale de efectuare a operațiunilor cu acțiunile companiei vizate.

Guvernul şi reprezentaţii săi uită că au angajamente internaționale de protecție a investițiilor. Persoane de rang înalt iresponsabil se angajează în declarații publice, care dăunează intereselor naționale ale Republicii Moldova.

”În rezultatul acestor acțiuni Moldova este în pragul unui litigiu, prin care va fi obligată să ofere despăgubiri de cel puțin 52 milioane Euro, în conformitate cu Acordul de Investiţii din 2004, semnat de Guvern şi votat de Parlament”, a concluzionat Ioniță.

Realitatea Live

24 Apr. 2024, 12:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
24 Apr. 2024, 12:19 // Actual //  Lupu Eduard

Alexandr Vakre, șeful postului Serviciului Vamal de la Aeroportul Internațional Chișinău și-a anunțat demisia.

Contactat de BANI.MD, Vakre a spus că este o decizie personală, „care poate e și întârziată. Trebuia să plec mai de mult, doar abia acum am decis. Motivele sunt de ordin personal”. Referindu-se la viitorul său job, șeful postului Serviciului Vamal, a spus că va pleca din sistem.

Întrebat dacă demisia sa are legătură cu scandalul de corupție de la aeroport din 1 aprilie când mai mulți funcționari au fost reținuți, Vakre a precizat că: „nu are o legătură una cu alta”.

Pe 1 aprilie, ofițerii Centrului Național Anticorupție și procurorii din Chișinău au efectuat 16 percheziții într-un dosar de corupție, în care erau vizați șapte inspectori vamali de la Aeroportul Internațional Chișinău. Trei dintre ei se află în arest la domiciliu, iar ceilalți patru sunt cercetați în stare de libertate.

Inspectorii sunt bănuiți că luau de la pasageri mită, între 50 și 1.000 de dolari, pentru a le permite să treacă vama fără a-și declara bunurile.

Printre inspectorii cercetați sunt fiica deputatei PAS, Victoria Cazacu, fiul deputatului socialist, Radu Mudreac, și fiul fostului deputat democrat, Gheorghe Brașovschi. Cazacu acuză că a fost „atrasă în acest scandal cu dosarul penal” după ce ar fi început discuțiile privind numirea sa la funcția deținută de Alexandr Vakre.

Averea lui Vakre

Potrivit ultimei declarații de avere, Vakre a încasat în anul 2023 un salariu de 293,2 mii de lei și o indemnizație pentru creșterea copilului de 89,3 mii de lei.

Vakre împreună cu soția deține patru terenuri cu o valoare de 374 mii de euro, trei apartamente, două case.

Alexandr Vakre a declarat două automobile și spune că titularii bunurilor sunt rude, iar valoarea mașinilor Lexus RX 200 T și Nissan Maxima nu este indicată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău