(SONDAJ) În acest an, mai puțini oameni din Moldova vor să plece peste hotare

16 Iun. 2021, 10:22
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
16 Iun. 2021, 10:22 // Actual //  MD Bani

Potrivit unui sondaj realizat de CBS-AXA, la comanda Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDS) „Viitorul”, în acest an, Republica Moldova înregistrează o ușoară scădere a numărului cetățenilor care vor să plece peste hotare. Dintre cei care vor să plece sunt oamenii de la sate, în special bărbații. Datele au fost prezentate vineri, 11 iunie, de expertul economic Veaceslav Ioniță.

Astfel, conform sondajului, 15,2% dintre cetățenii Republicii Moldova, de peste 18 ani, spun că intenționează în următoarele luni să plece peste hotare, în scădere cu aproape 3% față de 2020 și cu 5% față de anul 2018.

„15,2% înseamnă în jur de 30-35 de mii de persoane, care în acest an cel mai probabil vor părăsi teritoriul Republicii Moldova”, a spus Veacesla Ioniță.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță există 3 motive care explică acest fenomen:

  • 1 – deja nu mai are cine pleca;
  • 2 – cetățenii Republicii Moldova, în ajunul alegerilor parlamentare anticipate, speră că viața lor se va schimba și poate nu ar merita să plece peste hotare;
  • 3 – totuși calitatea vieții în Republica Moldova s-a îmbunătățit și unii consideră că există oportunități de a munci aici acasă.

Cei care în ultimii trei ani au fost peste hotare, iar în prezent sunt în Republica Moldova au fost întrebați dacă mai vor să plece peste hotare în viitorul apropiat. 13,7% dintre respondenți au răspuns că da. Aproape dublu față de anul trecut, când 7,6% aveau această intenție.

Cel mai mult vor să plece peste hotare tinerii de 18 – 29 de ani (28 %), apoi cei de 30 -44 de ani (18,1%).

Cel mai mult, 19 % dintre cei ce ce vor să plece peste hotare sunt bărbații. În rândul femeilor doar 19 % vor să plece peste hotare.

De asemenea, sondajul arată că cel mai mult vrea să plece peste hotare populația de la sate (17%), din populația din orașe vor să plece 13,2%.

 

 

 

 

Realitatea Live

16 Apr. 2024, 08:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
16 Apr. 2024, 08:20 // Actual //  Lupu Eduard

Republica Moldova urmează să ia un credit de 170 de milioane de dolari de la FMI, potrivit informațiilor Ministerului Finanțelor.

Împrumutul ce urmează a fi acordat de Fondul Monetar Internațional, prin intermediul mecanismului de finanțare pentru reziliență și durabilitate (RSF), în sumă de 129,375 mil. DST, va fi rambursat în 20 tranșe egale, după expirarea a 10,5 ani de la fiecare tragere efectuată din contul împrumutului. Maturitatea împrumutului este 20 ani. Dobânda aplicată pentru împrumutul în cauză va fi rata de bază a dobânzii la drepturile speciale de tragere (DST) plus marja de 0,75 p.p. Taxa de deservire constituie 0,25% din suma debursată.

Pentru obținerea banilor, Republica Moldova va întreprinde următoarele măsuri de reformă întru recepționarea surselor din RSF.

MR1 – Guvernul să: (i) să adopte Legea privind acțiunile climatice care să permită dezvoltarea cu emisii reduse de carbon și reziliența la schimbările climatice și (ii) să înființeze o Comisie Națională pentru Schimbările Climatice (NCCC) în cadrul Biroului Primului Ministru, ca parte a aranjamentelor instituționale pentru gestionarea schimbărilor climatice cu sarcini și responsabilități și proceduri clare (inclusiv întâlniri și rapoarte regulate) definite în decretul guvernamental de sprijin. (Martie 2024)

MR2 – Guvernul să aprobe un program de management al riscului de dezastre (DRM) care (i)acoperă întregul spectru al cadrului Sendai și (ii) definește un cadru instituțional cu roluri și responsabilități clar atribuite la nivel național și subnațional, inclusiv atribuirea rolului pentru Coordonarea DRM și planificarea strategică în cadrul Biroului Primului Ministru, de exemplu către NCCC. (Iulie 2024)

MR3 – Guvernul trebuie să elaboreze și să difuzeze hărți de vulnerabilitate și riscuri de dezastre naturale, inclusiv informații despre cum și unde pericolele climatice ar putea afecta zonele și regiunile, pentru a evalua riscurile și vulnerabilitățile populației, activelor de infrastructură, sectoarelor și economiei/afacerilor. (Iulie 2025)

MR4 – Ministerul Energiei să determine rata de recuperare a costurilor pentru furnizarea de energie electrică și gaze naturale (care reflectă pe deplin costul operațional și de capital), (i) identificarea oricărei discrepanțe între tarif și recuperarea costurilor astfel definită, luând în considerare cheltuielile fiscale, (ii) întreprinderea unei evaluări a impactului distribuțional și (iii) închiderea oricărui decalaj prin ajustarea tarifului sau prin compensarea companiei care operează în mod transparent din buget. (Iulie 2024)

MR5 – Începând cu sezonul de încălzire 2024-2025, în coordonare cu Banca Mondială și alți parteneri de dezvoltare și în vederea asigurării păstrării pe deplin a semnalelor de preț și a stimulării consumului eficient: (i) atribuirea administrării furnizării de plată de la furnizorii de energie către Ministerul Muncii și Protecției Sociale și (ii) să implementeze măsuri suplimentare pentru deconectarea acordării de sprijin în cadrul EVRF de consumul curent de energie prin furnizarea de transferuri de numerar direcționate către beneficiari. (Iulie 2024)

MR6 – Pe baza rezultatelor proiectului-pilot aflat în desfășurare de colectare a informațiilor prin contoare inteligente, Ministerul Energiei va efectua o revizuire a opțiunilor de diferențiere a tarifelor (de exemplu, tariful zi-noapte) ca instrument de gestionare a fluctuațiilor cererii cu scopul de a facilita echilibrarea, inclusiv în contextul de integrare a energiei regenerabile. (Ianuarie 2025)

MR7 – Guvernul să includă evaluarea impactului schimbărilor climatice și a vulnerabilității în metodologiile de evaluare a proiectelor (și de selecție a proiectelor). (Iulie 2024)

MR8 – Ministerul Mediului să revizuiască și să furnizeze o opinie scrisă cu privire la implicațiile și vulnerabilitățile climatice ale proiectelor și ale portofoliului de proiecte incluse în depunerea bugetului. (Ianuarie 2025)

MR9 – Ministerul Finanțelor să: (i) să raporteze alocarea cheltuielilor legate de climă la etapa bugetară, (ii) să raporteze execuția cheltuielilor legate de climă și (iii) să includă evaluarea riscurilor climatice în Declarația privind riscurile fiscale, inclusiv pentru riscul fiscal cauzat de dezastrele naturale către public și infrastructura ÎS. (Ianuarie 2025)

MR10 – Înființarea unui comitet de coordonare inter-agenții (inclusiv BNM, MF, MDED, MM, NCFM și Asociația Băncilor din Moldova) pentru finanțarea schimbărilor climatice. (Martie 2024)

MR11 – BNM să elaboreze, să adopte și să înceapă implementarea unei Strategii de finanțare durabilă („Foaie de parcurs”) și a unui Plan de acțiune pentru sectorul financiar al Republicii Moldova. (Martie 2024)

MR12 – BNM urmează să elaboreze un proiect avansat al Taxonomiei finanțelor durabile și să demareze procesul de consultare publică, pentru aprobarea taxonomiei până în decembrie 2025. (Iulie 2025).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău