Pe nisipul murdar și plin de chiștoace, pe care oricum stăteau întinse păturele și oameni în costume de baie, a crescut o iarbă deasă până la genunchi. Plaja centrală a lacului Ghidighici a ajuns un câmp sălbatic, din care poți să scapi cu cel puțin câteva pișcături de gâze, cu puf și cornuți pe haine.
Au rămas în picioare câteva scaune și cabine de schimb. În centrul plajei, coșul de lângă bancă dă pe din afară cu gunoi, iar la intrarea în una dintre cabinele de schimb un păianjen a stabilit graniță: o pânză, ale cărei fire strălucesc în lumina soarelui. În cabină, printre iarbă, au rămas uitați, la fel ca plaja Ghidighici, o pereche de chiloți bărbătești, albaștri în dungi. Între plajă și fâșia de protecție a lacului, un grup de tineri stau la un picnic, iar muzica din boxe sparge liniștea din zonă.
Chiar dacă ești moldovean, ardelean sau țigan, / Suntem made in Romania, iali-iali-iali.
Atmosfera din jur nu e atât de veselă. Pare mai degrabă dezolantă. Totuși, câțiva oameni și-au mai amintit de plaja Ghidighici, foarte populară pe timpuri. Astăzi, ea este împânzită de iarbă sălbatică.
Între lac și plajă sunt două cărări bătătorite de roțile mașinilor. Pe bucata de beton, trei tinere în costume de baie stau în picioare. „Am venit să ne bronzăm la soare”, spune una dintre ele. Au preferat plaja de la Ghidighici, pentru că „La Izvor” este aglomerat. Nu au de gând să se scalde – apa e murdară și nici măcar nu sunt dușuri. „Oricum, la vară nu o să mai venim aici”, adaugă fetele, dezamăgite. „Acum nu ai în altă parte unde te duci. Nu toate piscinele sunt deschise”, concluzionează ele.
La câțiva metri distanță, un panou informează despre „pericol de îmbolnăvire”. Între timp, ultimii doi vizitatori ai plajei sunt cei mai curajoși. Chiar dacă apa e rece, murdară și ar putea conține prea mulți paraziți ca să fie enumerați, cei doi s-au scăldat deja de vreo câteva ori. Asta este metoda lor de a se odihni după lucru. Unul dintre ei deja are pielea aurie, iar al doilea e încă alb. Cel din urmă și-a ascuns ochii roșii și obosiți sub tricou ca să doarmă puțin. „Зараза к заразе не пристаёт” („Nu se lipește râia de râie”), spune unul dintre ei, menționând că la întoarcere acasă vor face „хорошии душ и всё!” („Voi face un duș și gata!”).
„Ca un fel de clei…”
Alături, după gardul de sârmă, iarba e tăiată și îngrijită. E stația de salvare. Salvamarul Andrei a ieșit încă o dată să verifice apa. Trebuie să se antreneze, însă astăzi valurile sunt prea mari. Ultimul antrenament l-a făcut câteva zile în urmă. A îmbrăcat un costum special cu o grosime de 5 mm, butelia cu oxigen a instalat-o pe spate, a tras masca pe față și s-a adâncit în lac. Timp de o jumătate de oră a văzut fire de iarbă, peștișori și un strat gros negru pe fund. Apa nu era foarte limpede.
Când se scufundă, doar fața și mâinile contactează cu apa. În zilele de vară, când apa e mai caldă, nu folosește costumul. Pentru că nu este duș la stația de salvare, Andrei se spală de apa murdară din Ghidighici abia când ajunge acasă. „Voi încă nu ați văzut ce negreață rămâne pe piele după ce ieși din apă!”, povestește tânărul salvamar.
De Andrei se apropie Constantin, motoristul stației de salvare. „Deasupra apei era un fel de spumă anul trecut, vara. Când o luai așa în mână, se întindea ca săpunul, știi… ca un fel de clei”, adaugă bărbatul trecut de 45 de ani. „Cu timpul, au dispărut și racii și scoicile”.
Constantin a dezbrăcat tricoul. E bronzat. Poartă pe umăr megafonul – nu pleacă nicăieri fără el. Burta i se lasă deasupra centurii pantalonilor. Povestește că toată murdăria care ajunge în Ghidighici este adusă din Strășeni. „Înainte, adâncimea iazului era de 12-13 metri, dar acum e de cel mult șase”, adaugă bărbatul. Se uită spre debarcader unde stă barca cu motor. Ieri a reparat-o și e mulțumit că și-a făcut bine munca. Își amintește că prin martie colegii au salvat un pescar de la înec.
Andrei spune că plaja Ghidighici e responsabilitatea primăriei orașului Vatra. Își amintește că și anul trecut au curățit-o mai târziu, adică la mijlocul verii, când au început să vină mai mulți oameni. Deocamdată, vizitatori sunt mai puțini, pentru că apa este încă rece.
|
Plaja centrală a lacului Ghidighici a ajuns în această stare pentru că anul trecut nu s-au făcut amenajări din cauza pandemiei. „Ca să nu-i încurajăm să se odihnească în grup, când era interzis”, a explicat primarul orașului Vatra, Denis Danila. Acesta spune că până la sfârșitul lunii iunie urmează să fie cosită iarba, să fie afânat nisipul, gunoiul – evacuat și instalate mai multe containere pentru deșeuri. „Pentru odihna fără scăldat”, specifică funcționarul, menționând că Centrul de Sănătate Publică Chișinău a interzis scăldatul în Ghidighici. „Problema iazului vine din Strășeni”, concretizează primarul. Orașul Strășeni nu are stație de epurare a apelor uzate. Acestea ajung direct în râul Bîc, iar Bîcul se revarsă apoi în lacul Ghidighici, de unde continuă spre Chișinău și spre r. Nistru. Orașul Strășeni are nevoie de cel puțin 2,5 mln euro pentru o stație de epurare, bani pe care primăria nu-i deține în totalitate. Cu ajutorul partenerilor, autoritățile locale își doresc să construiască o stație de epurare până în 2024.
|
„Trebuie să faci duș numaidecât după scăldat”
Problemele legate de curățenia apei și plajei nu sunt doar la Ghidighici. Iurie Pînzaru, șef în cadrul Direcției protecția sănătății publice din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, spune că anul trecut, în toate cele opt zone de agrement de importanță națională, apa nu corespundea normativelor igienice. De asemenea, și în cele 42 de lacuri locale care au fost autorizate, specialiștii de la ANSP au depistat abateri în calitatea apei. Cu toate acestea, scăldatul a fost permis, doar cu anumite condiții.
„Dar noi de fiecare dată recomandăm populației să fie atentă la panouri – dacă se interzice sau se permite scăldatul; să fie atentă la amenajarea acestor zone de agrement cu cabine pentru a schimba hainele, cu dușuri, ca să poată spăla de pe ei apa poluată”, explică Pînzaru.
Chiar dacă autoritățile ar trebui să fie responsabile de calitatea apei și să ofere spații de odihnă decente și curate, acestea tot dau vina pe turiștii care, în lipsă de alternative, continuă să se scalde în apele murdare din țară. „Le este indiferent de balaurii din iarbă, pentru ei e important să își înmoaie picioarele în apă”, spune Pînzaru despre cei care se scaldă în Ghidighici.
În anii trecuți, specialiștii au identificat pe plaja lacului Ghidighici ouă de helminți, mai exact – toxocara canis – paraziți ai intestinului câinelui. Potrivit, ANSP, în ultimii ani, pe teritoriul Republicii Moldova avem o invazie de helminți. În 2019 s-au înregistrat aproape 12 mii de cazuri de infecție cu acești paraziți, iar anul trecut – de două ori mai puține. Însă, din cauza pandemiei, accesul la servicii medicale a fost limitat, inclusiv examenele profilactice. De obicei, anume în cadrul acestor examinări primare se depistau infecțiile parazitare.
În apele mai multor lacuri și iazuri din țară a mai fost depistat vibrionul holerei, care nu provoacă holeră, dar mai degrabă greață, vomă sau diaree. S-a depistat și bacteria E. coli, care provoacă infecție intestinală și care vine la pachet cu crampe intestinale, diaree, sânge în scaun, febră sau infecție urinară cu simptome ca: disconfort sau durere la urinare, urină tulbure sau cu sânge, febră și altele.
Totuși, dacă te-ai scăldat într-o apă poluată și ai înghițit apă, trebuie numaidecât să-ți clătești gura. „Și să te aștepți la niște schimbări ale stării de sănătate, în funcție și de câtă apă ai înghițit, cât de poluată este apa”, spune Pînzaru. Totuși, în rapoartele instituțiilor medicale către ANSP nu sunt menționate cazurile de infecții anume în urma scăldatului în apele poluate.
Hotărârea nr. 737 din 2002, care reglementează funcționarea zonelor de recreere, arată clar că de amenajarea zonei de odihnă „Vatra” e responsabilă Primăria mun. Chișinău și primăria or. Vatra. Iar ca această plajă să fie dată în exploatare pentru sezonul estival 2021, autoritățile trebuie să respecte niște condiții specifice, cum ar fi:
- instalații de alimentare cu apă potabilă – 1 instalație pentru 100 locuri de odihnă;
- toalete publice cu canalizare(o cabină pentru 75 de locuri de odihnă)și spații pentru colectarea deșeurilor;
- cabine pentru schimb și dușuri cu apă potabilă – 1 instalație pentru 50 de locuri de odihnă. Suprafața cabinelor de schimb va fi de cel puțin 1,5 metri pătrați;
- evacuarea gunoiului trebuie să fie efectuatăzilnic;
- zonele de recreere vor fi amenajate cu utilaj de iluminare;
- în apropierea zonelor,vor fi prevăzute parcări auto, etc.
Cât despre amenajarea cu dușuri, toalete și cele menționate în Hotărârea de guvern, primarul orașului Vatra Denis Danila spune că investiții capitale nu vor fi făcute, întrucât plaja nu aparține primăriei Vatra, ci Agenției „Apele Moldovei”. „Nici nu putem să dăm cuiva în arendă”, explică primarul.
Directorul adjunct al Agenției „Apele Moldovei”, Radu Cazacu, spune că plaja centrală a Ghidighiciului este proprietate publică a statului și că s-a aflat în administrarea Agenției până acum un an și jumătate. Însă problema cea mai mare era, de fapt, în lipsa delimitărilor lacului, motiv pentru care nu se putea face nimic.
Regulamentul a fost făcut, lacul Ghidighici a fost delimitat și terenul a trecut în gestiunea Agenției Proprietății Publice. „Acum este posibilitatea de a transmite administrarea plajei în gestiunea primăriei Vatra. Inițiativa trebuie să vină de la APL, care trebuie să ia o decizie împreună cu consiliul local și să se adreseze la guvern”, explică directorul adjunct Radu Cazacu.
Foto: Tatiana Beghiu
