În cartea sa, „Tenis cu moldovenii”, umoristul Tony Hawks, care a provocat naționala Moldovei la meciuri de tenis (potrivit cărții, cel puțin), descria despre primele lucruri pe care le-a văzut în Moldova de la geamul hotelului în care se afla. Acesta descria că în fața sa se deschidea un bulevard cu o clădire masivă în dreapta (Academia de Științe) și tot pe dreapta – o turlă aurită de biserică (Mănăstirea Ciuflea).
Hawks a fost acolo la mijlocul anilor 90 și, cel mai probabil, s-a cazat în Hotelul Național. Până în 2006, hotel era administrat de stat, după care, în vâltoarea capitalismului de origine comunistă, a fost privatizat la pachet cu hotelul Codru. Ultimul este deja demolat, însă se pare că și hotelul Național va avea aceeași soartă. În Chișinău, un nou proiect imobiliar stârnește discuții și controverse, de această dată – printre viceprimari.
Din start – moda de a ține un hotel sau mai multe hoteluri în posesia statului este o reminiscență din anii când întreaga proprietate era a statului. Respectiv, odată cu prăbușirea URSS, era și normal ca, într-o economie de piață, unde statul nu are treabă cu multe tipuri de proprietăți, acestea să fie privatizate. În Republica Moldova, a fost nevoie de 16 ani ca să înceapă privatizarea unor hoteluri, dar doar atunci când acestea nu mai erau profitabile, statul nu avea bani pentru a le întreține sau necesitau reparație. Dacă hotelul Codru a fost mai norocos, inclusiv din cauza că se află în nucleul istoric al capitalei, hotelul Național – nu. Acesta a tot stat în paragină alți 16 ani.
Ruina din centrul capitalei
Privatizarea hotelul Național a fost făcut în stilul altor privatizări cu specific „național” – cu multe încălcări. Complexul hotelier fost privatizat pentru prima dată în anul 1999, firma câștigătoare, „Avi Awaks” din Israel, urma să achite 1,55 milioane dolari. Din motivul neachitării prețului pentru pachetul de acțiuni, contractul a fost reziliat pe cale judiciară.
În 2006, a fost privatizat pentru a doua oară, firma câștigătoare a concursului investițional fiind întreprinderea cu capital străin „Alfa-Engineering” (directorul era pe atunci Nicolae Curtoglo, membru al Consiliului Municipal din partea Partidului Comuniștilor), care s-a obligat să facă investiții în valoare de 33 milioane de dolari pentru reconstrucția hotelului și să-l transforme într-un hotel de cinci stele. Lucrările urmau să fie finisate doi ani mai târziu, însă nu s-a mai făcut nimic.
Pe parcursul anilor 2010, edificiul a fost subiect de dispută judiciară între autoritățile locale și proprietarul care nu și-a executat obligațiile. În iunie 2019, Curtea de Apel Chișinău a respins cererea de apel a Agenției Proprietății Publice și a menținut hotărârea primei instanțe, care a lăsat hotelul în proprietate privată.
În tot acest timp, compania „Alfa Engineering” avea proprietăți și în offshore, fiind atribuită fie lui Vlad Plahotniuc, fie lui Veaceslav Platon.
Demolarea și „conceptul modern”
În vara lui 2020, invitat la o emisiune de la NTV Moldova, Ion Ceban spunea că proprietarul clădirii hotelului Național poate să înceapă demolarea. „Referitor la hotelul Național, vreau să spun că proprietarul a primit autorizația de demolare. Sunt încă câteva proceduri pe care trebuie să le treacă și să le îndeplinească proprietarul și, în toamna acestui an, sau cel târziu în primăvara anului viitor, va începe demolarea clădirii vechi”, declara atunci Ion Ceban.
În toată perioada în care hotelul a fost lăsat de izbeliște, clădirea a ajuns o ruină periculoasă, în care se adăposteau copii ai străzii.
Totuși, aceste proceduri la care se referea Ion Ceban erau mai complicate decât s-ar fi părut. Întâi de toate, proprietarul ar fi urmat să prezinte un Plan Urbanistic de Detaliu pentru noile construcții. În spațiul public, însă, au apărut în paralel două schițe de proiect, care arată total diferit. Una din schițe prezenta 3 clădiri distincte, unite între ele prin pasarele. În al doilea caz, e vorba de două clădiri cu forme mai rotunde.
Conflictul Chironda-Dogotaru-Ceban
Într-o conferință de presă din 15 iunie 2021, Victor Chironda spunea că de câteva ori a fost abordat de consilierul municipal Valerii Klimenko și de consiliera primarului general Elena Panuș ca să semneze autorizația de demolare a hotelului Național. Acesta însă a refuzat, deoarece ar fi preferat dintâi să existe un Plan Urbanistic de Detaliu aprobat de Consiliul Municipal Chișinău. Ulterior, Chironda plecase în concediu, iar la revenire a aflat că autorizația de demolare a fost semnată de către un alt viceprimar, Ilie Ceban.
O altă chestiune semnalată de Chironda se referă la proiectul actual. Respectiv, deși Chironda spune că, în cadrul ședinței de pe 11 martie 2021 al Consiliului Urbanistic, s-a votat pentru o variantă:
De fapt, în discuțiile publice este prezentată o altă variantă:
„Proiectul conține o serie de neconformități și încălcări sesizate de participanți, precum depășirea liniilor roșii, încălcarea regimului de înălțime a zonei, amplasarea construcțiilor pe zone municipale, încălcarea distanței față de blocurile din vecinătate”. În continuare, Chironda a cerut o anchetă de serviciu în privința Svetlanei Dogotaru, șefa direcției Arhitectură a Chișinăului, și suspendarea ei pe durata acestei anchete, acuzând-o că ar fi falsificat decizia Consiliului Urbanistic de pe 11 martie 2021.
„Revin în țară și ne clarificăm”
Într-un comunicat de presă, Svetlana Dogotaru a declarat că legea cu privire la autorizarea lucrărilor în construcții are o prevedere destul de clară în privința aprobării demolărilor. „Încercarea de a pune condiții, altele decât prevede legislația, nu este altceva decât manipulare a opiniei publice. Emitentul autorizațiilor nu se poate conduce de emoții și frustrări personale, dar strict de prevederile legii, care interzic impunerea oricăror condiții sau solicitare de acte suplimentare, neprevăzute de lege. Emiterea autorizațiilor de construire/desființare nu este un proces discreționar al arhitectului-șef, dar nici al viceprimarului, oricât de multe conferințe nu ar face și oricâte adresări la CNA nu ar înainta”, a spus aceasta.
În continuare, Dogotaru a mai menționat că „orice neconformități la PUD-ul cu privire la hotelul Național” vor fi înlăturate, referindu-se la declarațiile cu încălcarea liniilor roșii sau a regimului de înălțime. „Referitor la alte lucruri expuse despre mine pentru fundamentarea cererii de demisie – devine deja o obișnuință a viceprimarului să dezinformeze. După ce a stopat chiar el procesul de reorganizare a direcției prin crearea unui nou grup de lucru, pe care așa și nu l-a mai convocat, a trecut deja jumătate de an în încercări de a manipula și a învinui. Totul pentru a scăpa de mine. Vendeta viceprimarului împotriva mea este deja cu barbă”, a menționat Dogotaru.
Într-o transmisiune live, primarul Ion Ceban, aflat la Iași, a dat de înțeles că este nemulțumit de activitatea lui Victor Chironda. „Astăzi am văzut că un viceprimar s-a dat cu părerea referitor la unele subiecte ce țin de activitate și eu voi comenta în detaliu când mă vor întoarce […] Doar un singur lucru vreau să menționez în acest context. Era bine dacă nu lipsea nemotivat zile întregi de la muncă. Dumnealui a zis că se află într-o zonă pentru care ar avea motivație. Vreau și eu să aflu motivațiile. Despre restanțele la proiectele gestionate, la incapacitatea de a comunica cu Direcțiile responsabile, voi reveni pe parcurs”, a spus Ceban.
Un monument ce trebuie salvat?
Reprezentanții comunității „Centrul de Urbanism” susțin că hotelul Național are o valoare urbanistică pentru oraș. „Piața publică ce se deschide în fața acestui edificiu are o încărcătură simbolică extrem de importantă, cu un impact de neînlocuit pentru întregul ansamblu arhitectural-urbanistic al Pieței Națiunilor Unite. Hotelul Național (inițial Intourist), a fost construit în perioada anilor 1974-1978, după proiectul arhitecților A. Gorbunțov și V. Șalaghinov. Acesta este un exemplu inedit al arhitecturii socialiste moderniste și nu vine în contradicție cu locul, scara spațiului sau Catedrala episcopală Sf. Teodor Tiron din apropiere (mănăstirea Ciuflea)”, se menționează în declarația comunității.
Aceștia cer ca în procesul de dezvoltare a orașului să fie implicați toți actorii: cetățeni, societate civilă, business, autoritate publică. „Din păcate, în procesul cu hotelul Național, constatăm o rea intenție din partea beneficiarului și a autorității, care ar putea avea impact imprevizibil asupra zonei Pieței Națiunilor Unite”, se mai menționează în comunicat.
