Pe hartă va apărea al cincilea ocean, care deja trebuie salvat de încălzirea climatică

Pentru prima dată în mai mult de un secol, pe harta Pământului se face o schimbare majoră. National Geographic, organizație științifică și educațională non-profit, ale cărei standarde de cartografiere sunt utilizate în numeroase atlase, a anunțat că recunoaște oficial corpul de apă ce înconjoară Antarctica ca fiind al cincilea ocean – Oceanul Sudic. Totul se face pentru a-l salva de efectele încălzirii climatice. 

Geografii au dezbătut dacă apele din jurul Antarcticii aveau suficiente caracteristici unice pentru a-și merita propriul nume sau dacă erau pur și simplu apele sudice și reci ale oceanelor Pacific, Atlantic și Indian. 

Noul ocean formează un inel și se extinde de la linia de coastă a Antarcticii până la 60 de grade latitudine sudică și este diferențiat de alte oceane prin curent și nu după continent, cum se întâmplă în cazul celorlalte patru oceane. Apele oceanului și continentul antarctic ocupă un spațiu de două ori mai mare decât SUA, potrivit Agenției Centrale de Informații. 

Oamenii de știință estimează că Curentul Antarctic Circumpolar, căruia i se mai zice și „curentul Antarctic de Vest” sau „curentul Vânturilor de Vest”, s-a format acum circa 34 de milioane de ani, când Antarctica s-a separat de America de Sud. Acest lucru a permis ca fluxul de apă să circule fără obstacole în jurul polului sud al Terrei.  

Curentul menține apele calde departe de Antarctica, motiv pentru care continentul reușește să-și mențină stratul de gheață întreg. Specialiștii spun că apele sunt mai reci și mai puțin sărate în interiorul curentului. 

 

„Celui care a fost acolo îi va fi greu să explice de ce este atât de fascinant. Dar toți vor fi de acord că ghețarii sunt mai albaștri, aerul mai rece, munții mai intimidanți, iar peisajele mai captivante decât în orice altă parte”, spune Seth Sykora-Bodie, om de știință marin la Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a SUA și cercetător la National Geographic. 

 

De ce are loc schimbarea acum?  

„Oceanul Sudic a fost recunoscut mult timp de oamenii de știință, dar pentru că nu a existat niciodată un acord la nivel internațional, nu l-am recunoscut niciodată oficial”, spune Alex Tait, geograf al National Geographic Society. Acesta a mai menționat că apele din jurul Antarcticii, adică Oceanul Sudic, formează o „regiune ecologică distinctă, definită de curenții și temperaturile oceanice”. 

Prima încercare de a recunoaște Oceanul Sudic a fost făcută în 1890 de către Consiliul SUA pentru nume geografice. Dar încercările de a recunoaște hotarele și numele oceanului la nivel internațional au eșuat. Totuși, Consiliul a început să folosească numele încă din 1999.  

Enlarge

unnamed
Foto: Gauthier Chapelle, International Polar Foundation

Organizația hidrografică internațională, după care National Geographic se conduce în etichetarea hărților, a recunoscut Oceanul Sudic în 1937, dar a abrogat această denumire în 1953, din cauza unor controverse. De atunci, nu a mai primit acordul deplin de la membrii săi pentru a reintegra Oceanul Sudic pe hărți. 

Decizia National Geographic de a recunoaște al cincilea ocean are două scopuri.  

  1. Să atragă atenția la modul în care schimbările climatice modifică Oceanul Sudic. Luna trecută, cel mai mare aisberg din lume, cu o dimensiune de peste trei ori mai mare decât Los Angeles, s-a desprins de continentul Antarctica. În februarie, s-a desprins un alt aisberg, mai mare decât orașul New York.De asemenea, Oceanul Sudic „cuprinde ecosisteme marine unice și fragile, care găzduiesc o viață marină minunată, cum ar fi balene, pinguini și foci”, a declarat pentru revista National Geographic cercetătorul Enric Sala. 
     
  1. Al doilea scop se referă la educație. „Credem că este foarte important, atât din punct de vedere educațional, cât și din punct de vedere al etichetării hărților, să atragem atenția asupra Oceanului Sudic ca al cincilea ocean”, a declarat Tait.  

 

Surse informaționale: National GeographicThe GuardianThe Washington PostUSA Today 

Foto principală: Aisberguri lângă Marea Weddell. Adriana Tamayo / VWPics/Universal Images Group via Getty Images

Din 2016 scriu despre drepturile femeilor, violența domestică și hărțuire sexuală. Apoi mă concentrez pe democrația locală, reforma administrației publice și pe cum oamenii din sate pot avea condiții mai bune de trai. Îmi pun întrebări despre ce ne doare pe noi, ce iubim și ce ne face mai puternici, iar răspunsurile le găsesc în istoriile umane care apar pe Moldova.org.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.