„Mănâncă cât vrei”. Producătorii de căpșuni și cireșe invită oamenii pe câmpuri ca să-și vândă roada 

Unii agricultori din Republica Moldova au decis să cheme lumea în grădina lor ca să mănânce câte fructe le dorește inima. Iar dacă cineva ar vrea să-și ia și acasă, pot cumpăra fructele la un preț special. Astfel, agricultorii se asigură că roada pentru care au muncit de câteva luni bune nu va rămâne pe deal. 

Experiența din ultimii ani ne arată că unii agricultori pur și simplu nu reușesc să vândă ceea ce au crescut și sunt nevoiți să împartă rodul muncii lor gratuit sau să-l arunce la gunoi. 

Căpșuni și cireșe 

Într-un anunț de pe grupul „Susținem afacerile locale din R. Moldova” de pe Facebook, un producător invită doritorii de a culege căpșuni direct pe câmpurile lui din satul Pîrîta, iar costul pentru fructele luate acasă este de 35 de lei pentru un kilogram.  

Încă din anul trecut, Petru Burlac a înțeles cât de mult îi place ca oamenii să vină în vizită la cules căpșuni. Îi plac, în special, să vadă reacția picilor când gustă din căpșuni și își dau seama că „aceste fructe nu cresc în copac”. Chiar dacă la cules vin câteva familii pe care le știe de mai înainte, a decis să pună anunțul și pe grupul public. „E o inițiativă foarte bună pentru cei care au copii, pentru familiile care trăiesc la oraș”, comentează tânărul agricultor. 

Are două hectare de căpșuni pe care le vindea cu livrare acasă, însă acum se duce și la piață, unde le dă la un preț de 30-28-25 de lei pe kilogram. Însă cei care vin și mănâncă pe săturate în câmp nu achită nimic. Dacă vor să-și ia acasă, prețul este de 35 de lei pentru un kilogram. „Mulți vor să vină în weekend. Alții nici nu sună, vin direct la mine. Mă caută prin sat și lumea le spune unde mă aflu”, povestește Petru, bucuros că ieri au fost vreo cinci familii în câmpul de căpșuni din s. Pîrîta, Dubăsari. 

Enlarge

IMG-4b2130a7ea758373060400d15843a481-V
Petru și familia lui în câmpul de căpșuni pe care-l dețin

Un alt anunț de pe același grup a acumulat în 17 ore de la publicare peste 2,5 mii de distribuiri. Andrei Moisei scrie că invită oamenii la cireșe în livada lui întinsă pe 2,5 hectare din s. Telița, Anenii Noi. 

Din cauza ploii, cireșele s-au crăpat, motiv pentru care nu le mai poate vinde pe piața locală, așa cum a făcut anul trecut. „80% din cireșe sunt afectate”, explică agricultorul, așa că a decis să cheme oamenii să mănânce până se satură din cei aproape 300 de pomi de cireșe. Dacă vor să-și ia și acasă, le pot cumpăra cu 20 lei pentru un kilogram. „Am chemat oamenii ca să nu las cireașa să se strice în copac. Pe lângă asta, mai fac și-un bine. Sunt mulți doritori de a culege repede și de a mânca cireșe din copac”, spune Andrei.  

E al doilea an de când livada dă roadă. Dacă anul trecut a avut +200% de profit – „rețelele sociale și-au făcut treaba”, comentează Andrei – anul acesta nici nu vrea să calculeze pierderile. „Dacă o să stăm și o să socotim pierderile, nu o să mai vrem să lucrăm. Ne-am asumat riscul… Asta este o ramură în agricultură unde trebuie să-ți asumi riscul ori trebuie să protejezi livada. Dar protecția presupune costuri mari. Așteptăm anul viitor să fie unul mai bun”, spune cu speranță tânărul agricultor, care așteaptă câteva zeci de oameni să vină la cules în acest weekend. 

Citește și: Cum funcționează asigurarea în agricultură în Moldova și de ce fermierii sunt cam sceptici. Explicăm 

Potrivit portalului EastFruit specializat în piața de fructe și legume din Asia Centrală, Caucaz și Europa de Est, Republica Moldova ar fi în top zece țări la exportul mondial de cireșe. 

Nu au unde vinde produsele 

Nu este prima dată când agricultorii invită oamenii pe câmp să se autoservească, fie gratis sau cu un preț foarte mic. Acum trei ani, Moldova.org a scris despre o femeie din Ungheni care a oferit gratis două tone de mere. „Decât să putrezească și să stea pe jos, prefer să le ofer cuiva care are nevoie”, a spus femeia.  

Iar în primăvara aceasta, un agricultor de la nordul Moldovei a împărțit 21 de tone de ceapă, care au ajuns la peste 700 de familii. „Suntem siguri că am împărțit ceapă bună și că am reușit nu doar să ajutăm, dar și să promovăm un pic producătorul autohton care, în timpurile de criză, are nevoie de ajutor nu doar de la stat, dar și din partea voastră̆, a celor care vreți să ne fiți alături”, a scris Igor Popov pe o rețea de socializare. 

Însă alte câteva tone de ceapă au ajuns la groapa de gunoi din Cimișlia. Oamenii din localitate vorbesc despre faptul că un agricultor ar fi ținut-o în frigider și pentru că nu a putut-o vinde, a aruncat-o la gunoi, a transmis un post de televiziune din Moldova. 

Enlarge

2222-1622917204mv0g6d6
Foto: ProTV

Una dintre soluțiile pentru producători ca Petru Burlac sau Andrei Moisei este Banca de Alimente. Acestea colectează produse alimentare, de obicei cele scoase din circuitul comercial, ca mai apoi să fie distribuite persoanelor nevoiașe sau organizațiilor caritabile. Citește mai multe despre acest subiect aici: „Cum poți combate risipa de alimente la tine acasă. Explicăm”. 

Din 2016 scriu despre drepturile femeilor, violența domestică și hărțuire sexuală. Apoi mă concentrez pe democrația locală, reforma administrației publice și pe cum oamenii din sate pot avea condiții mai bune de trai. Îmi pun întrebări despre ce ne doare pe noi, ce iubim și ce ne face mai puternici, iar răspunsurile le găsesc în istoriile umane care apar pe Moldova.org.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.