Cum se schimbă linia de succesiune la tron după nașterea celui de-al doilea copil al prințului Harry cu Meghan Markle

Chiar dacă prințul Harry și Meghan Markle au făcut un pas înapoi în familia regală a Marii Britanii, fiica lor încă ocupă un loc în linia succesiunii la tron.

În mod tradițional, fiii au prioritate la linia de succesiune, chiar dacă se nasc mai târziu. Dar, în 2013 modificările aduse legii au făcut ca vârsta să fie singurul factor care influențează succesiunea la tron, scrie Sky News.

Iată cum afectează lucrurile sosirea Lilibet „Lili” Diana Mountbatten-Windsor:

Prințul Charles, primul în linia de succesiune

Acum, în vârstă de 72 de ani, prințul Charles a fost primul pe linie la tron de când avea trei ani. El este cel mai bătrân și cel mai îndelungat moștenitor din istorie.

Charles este tatăl prințului William și al prințului Harry. El și regretata prințesă Diana au divorțat în 1996. Prințul Charles s-a căsătorit cu Camilla Parker Bowles în 2005.

Prințul WIlliam, al doilea în linia de succesiune

Fiind primul copil al prințului Charles, ducele de Cambridge este acum al doilea în linie la tron. William s-a căsătorit cu Kate Middleton în 2011 și împreună au trei copii: George, Charlotte și Louis.

În calitate de membru senior al familie regale, ducele își asumă regulat sarcini în numele reginei, inclusiv primirea șefilor de stat în vizitele oficiale în Marea Britanie.

În 2015, prințul William a spus: „Toți cei care vom dobândi moștenirea domniei și generației bunicii noastre trebuie să facem tot ce putem pentru a sărbători și a învăța din povestea ei. Din punctul meu de vedere, sunt privilegiat să o am pe Regina ca model pentru o viață dedicată serviciului public”.

Prințul George, al treilea în linia de succesiune

Primul copil al Ducelui și Ducesei de Cambridge, Prințul George s-a născut la Spitalul St Mary din Londra în iulie 2013. Tânărul de șapte ani este al treilea în linia de succesiune la tronul britanic și este așteptat să devină rege într-o zi.

Cu câteva luni înainte de naștere sa, a fost promulgat un proiect de lege care pune capăt succesiunii la Coroană pe criteriul genului. Asta însemna că, chiar dacă primul născut al lui Kate și William ar fi fost o fată, ea ar fi putut deveni monarh în viitor.

Prințesa Charlotte, a patra în linia de succesiune

Acum, în vârstă de șase ani, Charlotte Elizabeth Diana este a patra în linie la tron.

Prințul Louis, al cincilea în linia de succesiune

Cel mai mic dintre cei trei copii ai Ducelui și Ducesei de Cambridge, Louis Arthur Charles, în vârstă de trei ani, este al cincilea în linie la tron.

Prințul Harry, al șaselea în linia de succesiune

Sosirea celor trei copii ai lui William și Kate a însemnat că prințul Harry, ducele de Sussex, a coborât pe linia succesiunii – de la al treilea la al șaselea. La fel ca fratele său mai mare, el a servit ca membru senior al familiei regale și a ținut locul reginei în funcții oficiale după ce a devenit consilier de stat la 21 de ani.

În ianuarie 2020, ducele a anunțat că el și soția sa Meghan fac un pas înapoi de la viața regală și renunță la patronaje.

Archie Harrison Mountbatten-Windsor, al șaptelea în linia de succesiune

Primul copil al lui Harry și Meghan s-a născut în mai 2019. Un nume de origine germană, Archie este versiunea scurtată a lui Archibald, care înseamnă „autentic”, „îndrăzneț” și „curajos”. De asemenea, Harrison este de origine aborigenă și înseamnă „fiul lui Henry” sau „fiul lui Harry”.

Numele său complet înseamnă „fiul autentic, îndrăzneț și curajos al lui Harry”. Archie nu a primit un titlu regal.

Lilibet „Lili” Diana Mountbatten-Windsor, a opta în linia de succesiune

Al doilea copil al Ducelui și Ducesei de Sussex este primul dintre strănepoții Reginei care s-a născut în afara Marii Britanii. Lili este numită după străbunica ei Regina și regretata prințesă Diana.

Ea va avea dreptul să fie prințesă și Archie un prinț atunci când regina va muri și prințul Charles va deveni rege. Acest lucru se datorează faptului că vor avansa pe linia succesiunii, devenind copiii unui fiu de monarh.

Prințul Andrew, al noălea în linia de succesiune

Nașterea lui Lili face ca ducele de York să devină al nouălea în rând la tron. Fiicele sale, prințesa Beatrice și prințesa Eugenie sunt 10 și respectiv 11.

#tron #succesiune #schimbări #familia regala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nouriel Roubini, celebrul expert și profesor emerit de economie la Stern School of Business de la Universitatea din New York, este renumit pentru predicțiile sale pesimiste despre starea economiei globale.

Însă acum, el scoate adevărul la iveală, într-o analiză intitulată ”Inevitabilul șoc”, adică colapsul cu care lumea globalizată se va confrunta în câteva luni de acum înainte și pe care nici măcar băncile centrale nu-l pot contracara.

„După ani de politici fiscale, monetare și de credit extrem de relaxate și declanșarea unor șocuri negative majore ale ofertei, presiunile stagflaționiste pun acum presiune asupra unui munte masiv de datorii din sectorul public și privat”, spune economistul american, avertizând că „Mama tuturor crizelor economice se profilează și nu va fi nimic de făcut în privința asta”, potrivit Yahoo News.

Pentru a-și argumenta punctul de vedere, Roubini evidențiază datele privind datoria, descrise drept „uimitoare”. El scrie: „Datoria globală totală a sectorului privat și public ca pondere din PIB a crescut de la 200% în 1999 la 350% în 2021. Raportul este acum de 420% în economiile avansate și de 330% în China. Statelor Unite, este la 420%, ceea ce este mai mare decât în timpul Marii Depresiuni și după cel de-Al Doilea Război Mondial”.

Acest supraîmprumut se desfășoară de mult timp și ratele scăzute au menținut „zombii insolvenți” precum „gospodăriile, corporațiile, băncile, băncile din umbră, guvernele și chiar țările întregi” sus în timpul crizei din 2008 și în pandemia COVID.
Însă acum inflația, alimentată de aceleași politici fiscale, monetare și de credit ultra-relaxate, a pus capăt „aceste zori financiari ai morților”, scrie Roubini răspicat, iar băncile centrale nevoite să majoreze ratele dobânzilor, „zombii se confruntă cu creșteri puternice legate de costurile de serviciu ale datoriilor”.

Această schimbare radicală reprezintă „un triplu șanț”, deoarece inflația erodează, de asemenea, venitul real al gospodăriilor și reduce valoarea activelor acestora, cum ar fi bunurile imobiliare și financiare.

„Același lucru este valabil și pentru corporațiile, instituțiile financiare și guvernele fragile și cu efect de levier excesiv: se confruntă cu o creștere bruscă a costurilor de împrumut, scăderea veniturilor și a veniturilor și scăderea valorii activelor, toate în același timp”.

Spre deosebire de crizele menționate mai sus, politicile ultra-relaxate nu mai pot fi implementate deoarece ar arunca mai mult combustibil pe focul inflației, iar asta, subliniază economistul, înseamnă o recesiune profundă și prelungită, precum și o criză financiară severă.

„Pe măsură ce bulele de active izbucnesc, ratele de serviciu ale datoriei cresc, iar veniturile ajustate la inflație scad în rândul gospodăriilor, corporațiilor și guvernelor, criza economică și prăbușirea financiară se vor hrăni unele pe altele”, subliniază economistul Nouriel Roubini.

„Cu siguranță”, scrie Roubini, „economiile avansate care se împrumută în propria monedă pot folosi o criză de inflație neașteptată pentru a reduce valoarea reală a unor datorii nominale pe termen lung cu rată fixă.

Guvernele nu sunt dispuse să ridice taxele sau să reducă cheltuielile pentru a-și reduce deficitele, monetizarea deficitului băncii centrale va fi din nou văzută drept calea celei mai puține rezistențe, dar nu poți păcăli toți oamenii, tot timpul”.

„Mama tuturor crizelor de datorii stagflaționiste poate fi amânată, nu evitată”, conchide Roubini în Project Syndicate.