MAI blochează accesul ZdG la informația despre dosarele penale ale conducătorilor partidelor din R. Moldova, invocând protecția datelor cu caracter personal
Sub pretextul categoriei speciale a datelor cu caracter personal, Ziarul de Gardă nu poate obține informații despre posibile dosare penale în care figurează președinți, vicepreședinți și secretari generali ai mai multor partide politice, înscrise în cursa electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, curent.
Procuratura Generală, Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale și-au declinat competențele către Ministerul Afacerilor Interne, indicând că nu sunt furnizori de informații din Sistemul informațional integrat automatizat de evidenţă a infracțiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvârșit infracțiuni. Ministerul refuză să ofere Ziarului de Gardă informațiile de interes public, invocând protecția datelor personale și faptul că în demersul nostru nu am motivat scopul și modul prelucrării datelor personale ale celor vizați.
Experții în legislația media și cea cu privire la datele cu caracter personal susțin însă că în acest caz refuzul autorităților în furnizarea datelor nu este justificat, iar legislația privind protecția datelor cu caracter personal este interpretată eronat. „Este descalificant pentru un minister să încerce să caute tot felul de justificări pentru a pune bariere în accesul la informația de interes public”, concluzionează experții.
La 13 mai, curent, ZdG a remis demersuri oficiale către Procuratura Generală (PG), Procuratura Anticorupție (PA), Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI) în care a solicitat informații cu privire la posibilele procese sau dosare penale în care figurează 96 de persoane: președinți, vicepreședinți și secretari generali ai mai multor partide politice înscrise în cursa electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent.
Am cerut să aflăm statutul persoanei în dosar, învinuirile care îi sunt aduse, când a fost inițiat procesul și stadiul dosarului. La câteva zile de la expedierea demersurilor, Serghei Gavajuc, șeful interimar al PA, ne-a recomandat, într-o discuție telefonică, să ne adresăm MAI – deținătorul Băncii centrale de date cu privire la cauzele penale și persoanele care au comis infracțiuni. Ulterior, la 17 și, respectiv, 20 mai, Ion Caracuian, procurorul șef al PCCOCS, și Veaceslav Soltan, procurorul-șef al Secției tehnologii informaționale și combaterea crimelor cibernetice din cadrul PG, ne-au notificat despre declinarea competențelor către MAI.
Refuzul MAI de a ne furniza informații despre dosarele penale ale conducătorilor partidelor din R. Moldova
La 28 mai, Sergiu Strungaru, şef al Direcției generale informaţii şi evidențe operative a Serviciului Tehnologii Informaționale (STI) al MAI, ne-a remis un răspuns în care ne-a notificat despre refuzul de a ne furniza informații, pe motiv că acestea fac parte din categoria specială a datelor cu caracter personal. Mai mult, instituția a motivat refuzul prin faptul că, în demersul nostru, nu am motivat scopul și modul prelucrării datelor personale a celor vizați, nu am menționat „legătura cauzală dintre obiectivul urmărit” şi nu am indicat unde urmează să fie procesate aceste date.
Reprezentantul STI face trimitere la prevederile art.5, art.6 și art.8 din Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal, care aparent nu oferă posibilitatea mass-media de a prelucra categoria specială de date. În realitate însă, art. 10 din aceeași lege stabilește că prevederile art.5, art.6 și art.8 nu se aplică în situaţia în care prelucrarea datelor cu caracter personal se face exclusiv în scopuri jurnalistice. Tot instituția ne-a recomandat să facem o „diferențiere fundamentală” între politicieni aflați în exercițiul funcțiilor oficiale și cei care nu ocupă asemenea funcții.
„Reieșind din cele invocate, afirmăm că este indiscutabil dreptul publicului de a cunoaște subiectele de interes social, dar nu toate informațiile menționate au o importanță sporită pentru publicul larg, or interesul public este legat, de obicei, de chestiuni care afectează publicul într-o asemenea măsură încât ar fi interesat în mod legitim de acestea, care îi atrag atenția ori care îl vizează într-un grad semnificativ, în special dacă afectează bunăstarea cetățenilor sau viața comunității în ansamblu. Trebuie făcută o diferențiere fundamentală între prezentarea unor fapte apte să contribuie la o dezbatere într-o societatea democratică referitoare la politicieni aflați în exercițiul funcțiilor oficiale și prezentarea detaliilor vieții private a unei persoane ce nu ocupă asemenea funcții, deoarece viața privată prezintă un concept vast și poate include și activități profesionale, în caz contrar nu putem vorbi de interes public ci de o curiozitate personală a cuiva. Deci, divulgarea acestor informații, în lipsa unei circumstanțe enunțate în norma legală, este o încălcare a dreptului subiectului de date cu caracter personal în domeniul protecției datelor personale și va fi contrară legislației în vigoare”, se arată în răspunsul STI al MAI.
Directorul API: Este descalificant pentru un minister să încerce să caute tot felul de justificări pentru a pune bariere în accesul la informația de interes public
Experții în legislația media și a datelor cu caracter personal susțin însă că în acest caz refuzul autorităților în furnizarea datelor nu este justificat, legislația privind protecția datelor cu caracter personal este interpretată eronat și este „descalificant” modul în care MAI încearcă să caute tot felul de justificări pentru a îngrădi accesul jurnaliștilor la informația de interes public.
„Atitudinea MAI este stranie, cu atât mai mult că nu este vorba de imixtiune în viața privată a unor persoane private. Este vorba de lideri de partide, persoane care aspiră la funcții publice. Ați solicitat informații despre existența sau inexistența dosarelor pe numele persoanelor care sunt sau urmează să fie înregistrate în calitate de candidați pentru funcția de deputat și este de interes public ca această informație să fie cunoscută. Este o interpretare absolut eronată a legislației privind protecția datelor cu caracter personal, utilizată în acest caz în calitate de paravan pentru a nu oferi societății informații absolut relevante pentru ca oamenii să poată face o alegere conștientă în funcție de cine sunt candidații la funcția de deputat. Tocmai aici este interes public, iar faptul că Ministerul încearcă să ascundă astfel de informații mi se pare absolut descalificant”, a comentat Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente (API).
Acesta susține că, prin refuzul său, MAI blochează nu doar accesul ZdG la informație, dar și pe cel al publicului larg. „În contextul campaniei electorale, MAI blochează accesul cetățenilor la informație. Existența sau inexistența unui cazier sau proces reprezintă o informație absolut relevantă pentru alegători. Este descalificant pentru un minister să încerce să caute tot felul de justificări pentru a pune bariere în accesul la informația de interes public”, a mai spus Petru Macovei.
Expertă în legislația media: Îndemnul adresat ZdG de a face o „diferențiere fundamentală” între politicieni și persoane care nu ocupă asemenea funcții este greu de înțeles
Și avocata Tatiana Puiu, expertă în legislația media consideră că refuzul autorităților în furnizarea datelor pentru ZdG nu este justificat.
„Reticența autorităților în furnizarea datelor în acest caz nu este justificată, or autoritățile publice au obligația de a asigura interesul legitim al presei de a avea acces la informații, în speță fiind vorba și de etapa premergătoare alegerilor. Simplul fapt că datele solicitate reprezintă date cu caracter personal nu este suficient pentru a refuza divulgarea acestora. Mai mult, reprezentantul ministerului care a formulat refuzul în furnizarea informației îndeamnă redacția ZdG să facă o “diferențiere fundamentală” între politicieni și persoane care nu ocupă asemenea funcții, iar solicitarea de informații aparent ar fi o simplă curiozitate personală a cuiva. Din moment ce mass-media nu are o altă sarcină decât de a informa asupra chestiunilor de interes public, iar persoanele vizate sunt candidați la alegeri parlamentare, un asemenea îndemn este greu de înțeles. Datele solicitate de redacția ZdG sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a persoanelor vizate, precum și de caracterul public al faptelor în care sunt implicate”, susține Tatiana Puiu.
Jurist: Răspunsurile oferite de procuraturile specializate, prin care și-au declinat competențele către MAI, sunt incomplete
Sergiu Bozianu, jurist și specialist în legislația privind datele cu caracter personal, președinte al Asociației pentru protecția vieții private, precizează că „răspunsurile oferite de procuraturile specializate, prin care și-au declinat competențele către MAI, sunt incomplete și că în caz de contestare în instanța de judecată, există toate premisele ca acestea să fie anulate”.
Bozianu spune că reprezentantul STI al MAI care a formulat refuzul de a ne furniza informația nu a ținut cont de prevederile art.10 din Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal care stipulează că prevederile articolelor invocate nu se aplică în situaţia în care prelucrarea datelor cu caracter personal se face exclusiv în scopuri jurnalistice, artistice sau literare.
„Mai mult ca atât, persoanele din listă sunt persoane publice, iar informația solicitată e strâns legată de capacitatea lor de a fi demne de funcția de demnitate publică pentru care optează. În răspunsul STI a fost indicat un fragment copy-paste din pct.55 al Hotărârii Curții Constituționale din 12.12.2019, care, de altfel, a declarat ca fiind neconstituționale prevederile art.16, alin.9 din Legea nr.180 din 26 iulie 2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală, care îngrădeau nejustificat accesul la informație”, a explicat Sergiu Bozianu.
ZdG prelucrează date cu caracter personal
La 1 iunie, curent, ZdG a elaborat un demers oficial repetat către STI al MAI pe acest subiect, asigurându-se de rectificarea pretențiilor invocate în primul refuz. Remarcăm faptul că ZdG prelucrează date cu caracter personal în conformitate cu prevederile Legii nr. 133 din 08.07.2011, fiind înregistrat, în modul corespunzător, în Registrul de evidenţă al operatorilor de date cu caracter personal. ZdG va reveni ulterior cu informații despre acest caz.
