PSRM este acuzat că vrea să preia conducerea „Barza Albă”. Reacția Ministerului Economiei și Infrastructurii

Președintele Consiliului de Administrație al Societății pe Acțiuni „Barza Albă” din Bălți, Andrei Ivanicov, și-a dat demisia. Motivul demisiei ar fi presiunea politică din partea deputatului PSRM, Alexandr Usatîi, care pretinde la funcția de director general interimar al întreprinderii.

Andrei Ivanicov susține că asupra membrilor se exercită presiuni, de aceea ei ar fi votat în favoarea lui Usatîi.

„În cererea pe care am depus-o la APP am scris că nu sunt de acord cu eliberarea directorului interimar care este acum, pe care l-am numit abia două luni în urmă. Nu sunt de acord că în mod de urgență este numită o altă persoană la această funcție. Dacă nu greșesc, acest Alexandr Usatîi are speacilitatea de pedagog, în timp ce aici trebuie un specialist, vorbim de vinificație. Sunt de părerea că aici e nevoie de un om care să cucerească piața, să facă calitate, de un specialist într-un cuvânt. Înțeleg că se merge pe principiul de politică, dar consider că în așa funcție trebuie de numit un om din domeniu. La o astfel de întreprindere, producția căreia o scoatem peste hotare, trebuie să ne facă față”, a declarat președintele Consiliului de Administrație, Andrei Ivanicov, pentru Nordnews.

Astăzi, deputatul socialist Alexandr Usatîi urma să fie numit în funcția de director general interimar la Societatea pe Acțiuni „Barza Albă”, unul dintre cei mai mari producători de divin din Republica Moldova.

Referitor la acest subiect, Ministerul Economiei și Infrastructurii vine cu precizări pentru a informa corect cetățenii.

Iată cu ce precizări vine MEI:

Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, prevede în art.7 alin.(2), că organul abilitat cu administrarea şi deetatizarea proprietății publice a statului este Agenția Proprietății Publice. În același articol, se menționează că Ministerul Economiei şi Infrastructurii promovează politica statului în domeniul administrării şi deetatizării proprietății publice.

De menționat că, Anexa nr.41 la Hotărârea Guvernului nr.902/2017 cu privire la organizarea şi funcționarea Agenției Proprietății Publice, stabilește expres lista societăților comerciale cu cota statului în capitalul social în care Agenția Proprietății Publice exercită funcția de deținător de acțiuni (părți sociale).

Suplimentar, în conformitate cu prevederile art.48 alin.(4) lit.c) din Legea nr.1134/1997 privind societățile pe acțiuni, Adunarea generală a acționarilor, dacă statutul nu prevede altfel, aprobă regulamentul organului executiv al societății şi deciziile privind alegerea organului executiv şi numirea conducătorului acestuia sau încetarea înainte de termen a împuternicirilor lui, privind stabilirea cuantumului retribuției muncii lui, remunerației şi compensațiilor, privind tragerea lui la răspundere sau eliberarea de răspundere.

În concluzie, organul executiv (director/administrator) al societății pe acțiuni se alege de către Consiliul societății, iar contractul de muncă cu director/administrator se semnează de către președintele Consiliului.

#presiuni #Barza Alba #MEI #reactie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moneda japoneză şi-a continuat luni deprecierea în raport cu dolarul american, ceea ce a dat naştere la speculaţii cu privire la posibilitatea unei noi intervenţii a Băncii Japoniei în sprijinul monedei naţionale, transmit Kyodo şi Reuters.

Luni, dolarul american se tranzacţiona pentru 154,28 yeni la Tokyo, cel mai ridicat nivel din ultimii aproximativ 34 de ani, depăşindu-l pe cel care a determinat Banca Centrală a Japoniei (BoJ) să intervină pe piaţă în octombrie 2022.

Declinul yenului vine pe fondul unei aprecieri mai ample a dolarului, sprijinit de datele economice care indică faptul că rezerva Federală a SUA ar putea amâna până în septembrie reducerea dobânzilor. De asemenea, evoluţia dolarului a fost determinată şi de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.

Ministrul nipon de Finanţe, Shunichi Suzuki, a declarat că urmăreşte cu atenţie evoluţiile de pe piaţa valutară, iar Tokyo „este pe deplin pregătit să acţioneze”.

Luna trecută, BoJ a majorat dobânda de referinţă, punând punct unei perioade de opt ani în care a practicat o politică de dobânzi negative. Începând din 2016, Banca Japoniei a practicat o politică de dobânzi negative pentru a sprijini activitatea economică şi a favoriza inflaţia, care în Japonia a fost mult timp foarte scăzută. BoJ era ultima mare bancă centrală din lume care aplica dobânzi negative, după ce în Europa această politică a fost abandonată în 2022.

În 2022, autorităţile nipone au cheltuit 9.200 miliarde de yeni (60,6 miliarde de dolari) pentru a sprijini moneda naţională, în trei intervenţii, de fiecare dată insistând că nu protejează un anumit nivel al yenului.