De ce nu trebuie să facem diferențe de gen atunci când le cumpărăm copiilor jucării

Simplul fapt că adulții au tendința de a-i învăța de mici pe copii să se poarte într-un anumit fel, ca fete – să poarte roz, să se joace cu păpuși, să nu joace fotbal – și ca băieți – să nu plângă, „precum fetele”, să fie duri, să se joace cu mașinuțe –, poate duce la promovarea în societate a unui tip de masculinitate toxică și, deci, la perpetuarea violenței domestice și sexuale împotriva femeilor. Ideea că femeile sunt inferioare din punct de vedere intelectual bărbaților era considerată un adevăr acum câteva secole.

Știința a căutat vreme îndelungată să găsească diferențele care să evidențieze această supoziție. De atunci, însă, numeroase studii au demontat multe dintre aceste presupuse diferențe. Cu toate acestea, trăim în continuare într-o societate bazată pe diferențele de gen.

Jucării pentru fete, jucării pentru băieți

Și totul pleacă de la vârste fragede, notează BBC. Modul în care copiii se joacă este o parte foarte importantă în dezvoltarea lor. Este felul în care își dobândesc anumite abilități și își dezvoltă interesele. Așa cum cuburile încurajează construirea de lucruri, joaca și cu păpușile dezvoltă partea de grijă și atenție, de exemplu. „Promovând o anumită abilitate prin anumite jucării în rândul a jumătate de populație, înseamnă că doar jumătate de populație va dobândi acea abilitate”, explică Christia Brown, profesoară de psihologie la Universitatea din Kentucky, SUA.

De aceea, nu e suprinzător faptul că cei mici au tendința să se indentifice foarte devreme cu un anumit gen. Părinții, prietenii, educatorii le dau copiilor jucării asociate în mod natural genului din care fac parte: mașini pentru băieți, de exemplu, și păpuși pentru fete. Odată ce copiii înțeleg de ce categorie aparțin, vor deveni mai receptivi la acele etichete, spune psihologa Cordelia Fine, de la Universitatea din Melbourne. Iar asta le va influența mai târziu comportamentul, scrie libertatea.ro.

Empatia nu ține cont de fustă sau de pantalon

Dacă le dăm doar fetelor păpuși sau seturi de frumusețe, le îndemnăm practic să se asocieze cu genul acesta de interese. Băieții, la rândul lor, vor fi îndrumați către interese legate de mașini și ustensile de mecanică, de exemplu.

Cu toate acestea, și băieților le place să se joace cu păpușile și alte jucării pe care societatea le consideră „de fete”, doar că adulții de multe ori nu vor să încurajeze un comportament sau o tendință „atipică” pentru băieți. „Și băieții, nu doar fetele, au, în primii ani de viață, o tendință căre îngrijire și afecțiune.

Doar că noi îi învățăm că e o chestie de fete și îi pedepsim pentru asta”, spune Christia Brown. Pe lângă jucării, și modul în care copiii sunt asociați cu anumite trăsături pe care nu le au neapărat le influențează comportamentul. De exemplu, părinții de băieți au tendința să spună că aceștia sunt mai gălăgioși și le plac jocurile mai dure, pe când despre fete spun că sunt delicate și timide. Doar că studiile arată că oamenii obișnuiesc să proiecteze așteptările lor în modul în care îi văd pe ceilalți.

Ba chiar părinții au tendința să asocieze anumite emoții cu un sex sau altul: furia cu băieții și fericirea și tristețea cu fetele, în timp ce mamele supraestimează mersul de-a bușilea al băieților când sunt bebeluși, cu toate că nu a fost raportată nicio diferență fizică în sensul ăsta, mai arată BBC. De altfel, femeile și bărbații reacționează la fel emoțional și psihic la situațiile care ar genera în mod normal empatie, doar că de la vârste fragede, fetele au fost învățate să fie mai emotive, pentru că asta înseamnă mai „feminin”.

Părinții și stereotipurile

Limbajul joacă și el un rol. Fetele încep să vorbească mai devreme decât băieții, asta și pentru că mamele vorbesc mai mult cu ele decât cu băieții, arată o cercetare din 2014. Și vorbesc mai mult cu ele și despre emoții. Altfel spus, părinții le induc fără să-și dea seama ideea fetelor că sunt mai vorbărețe și mai emotive, iar băieților – că sunt mai duri.

Aceste concepții greșite continuă mai târziu în viețile copiilor care devin adulți, iar explicația este simplă, spune Brown. Oamenii ignoră comportamentele care nu se conformează stereotipurilor la care ne așteptăm. „Treci cu vederea tot timpul momentele în care băieții stau liniștiți și citesc o carte sau cele în care fetele aleargă prin casă”, explică psihologa. Persoanele de sex masculin au fost întotdeauna văzute ca fiind cele dominante și puternice, ceea ce înseamnă că părinții obișnuiesc să-i descurajeze pe băieți să le placă „lucrurile de fete”. Dacă se mai întâmplă ca aceștia să le cumpere fetelor haine sau jucării targetate în mod obișnuit pentru băieți, foarte rar se întâmplă invers. Să fii văzut ca fiind feminin sau cu trăsături și comportamente tipic feminine scade din status. S-a dovedit chiar că aceste persoane câștigă mai puțin.

Sunt privați de calități și aptitudini folositoare

Adulții sunt cei care le transmit copiilor așteptări pentru anumite comportamente, creând astfel o societate bazată puternic pe diferențele de gen. De exemplu, elevele din ciclul preșcolar. Nu există o diferențiere între femei și bărbați în ceea ce privește abilitățile la matematică, însă această diferențiere devine tot mai largă atunci când apar profesorii și așteptările personale. „Sexul nu ar trebui să-ți determine interesele sau viitorul”, atrage atenția psihologa Cordelia Fine. La fel se aplică și în cazul jucăriilor targetate pentru băieți, care pot antrena mintea și pot, de exemplu, dezvolta orientarea spațială. Un studiu realizat pe mai multe grupuri de tinere a arătat că la fetele care au jucat Tetris timp de trei luni porțiunea din creier care se ocupă de interpretarea informațiilor vizuale s-a dezvoltat mai mult decât la fetele care nu au jucat deloc.

Neurologa Gina Rippon de la Universitatea Aston din Anglia crede că felul acesta de a gândi și de a promova stereotipurile de gen a creat o cultură în care băieții se simt forțați să se comporte mai „masculin”, pentru că altfel ar fi excluși din grup, și o societate în care acceptăm mituri precum că băieții ar fi mai buni la științe și fetele la sentimente.

Asta continuă când copiii ajung adulți. Femeile ajung să se subestimeze când vine vorba de probleme matematice, iar bărbații, dimpotrivă, se supraestimează, arată o cercetare de gen din 2015. Un alt studiu a arătat că femeile se descurcă mai prost la un test dacă li se spune înainte că, de obicei, persoanele de sex feminin se descurcă prost. Ceea ce poate afecta studiile și alegerile în carieră. Ce este și mai îngrijorător este că anumite trăsături masculine promovate și accentuate sunt legate mai târziu inclusiv de violența bărbaților față de femei și de abuzurile sexuale ale acestora, se arată în articolul BBC. Cei care comit acte de agresiune sexuală au, de obicei, ceea ce se numește „ostilitate masculină”, în care este inclus și misoginismul, arată psihologa Megan Maas de la Universitatea Michigan. La baza violenței domestice stă inclusiv obiectificarea femeii, care începe de mult prea devreme, crede Christia Brown. De asemenea, studiile au arătat că fetele care sunt crescute ca „prințese” – jucării, rochii, alte obiecte de prințese Disney – ajung să fie mult mai preocupate de aspectul lor fizic și să se auto-obiectifice. „Trebuie să-i ajutăm pe copii să experimenteze lucruri care ies din zona stereotipurilor”, atrage atenția Maas. De exemplu, fetele să joace fotbal, băieții să gătească. Dacă nu renunțăm la aceste preconcepții, societatea va fi în continuare bazată pe diferențe de gen, atrag atenția specialiștii.