Diaspora și relațiile la distanță

Atunci când ne alegem partenerii, o facem în funcție de cum am învățat să iubim și să fim iubiți, adică în funcție de familiile în care am crescut. Tocmai acești factori esențiali sunt cei pe care de multe ori nu avem ocazia să-i explorăm, să-i înțelegem, să-i schimbăm, întrucât asta presupune de multe ori să facem psihoterapie.

Dacă învățăm să iubim de la părinții noștri, ce învață despre iubire copiii care cresc cu unul sau ambii părinți la distanță? Mai exact, cei 15.9% dintre copiii din Moldova, conform datelor din 2020. Mă întreb câți adulți, inclusiv dintre cei care au crescut cu părinții în alte țări, au sau au avut la rândul lor relații la distanță.

Deși întrebarea mea nu trebuia să fie retorică, nu am găsit statistici care să-mi răspundă la ea. În schimb, am povestit cu mai multe persoane implicate în relații la distanță ca să înțeleg ce le motivează să rămână departe de partener, ce le motivează să continue relația, ce compromisuri sunt dispuse să facă, care sunt provocările pe care le întâmpină și cum le fac față.

Sper că aceste informații îi vor ajuta și pe alți moldoveni de acasă și din diasporă, care încă nu știu cum poate evolua relația lor la distanță.

Schimbările din relațiile moderne

Renumita psihoterapeută și autoare Esther Perel povestește într-o emisiune despre cât de mult s-au schimbat dinamicile relațiilor de cuplu în ultimele decenii. În comunitățile tradiționale, căsătoria avea un rol și niște reguli mult mai clare decât acum. În primul rând, era un aranjament economic cu scopul de a procrea. Esther susține că acum avem mult mai multă libertate, dar asta duce la pierderea unui sentiment de siguranță a cunoscutului și la mai mult timp investit în a analiza ce ne dorim și a negocia aranjamente.

Punem mult mai multă presiune pe un partener ca să ne îndeplinească nevoile pe care înainte ni le îndeplinea un sat întreg – să ne fie și iubit, și partener în creșterea copiilor, și cel mai bun prieten, și partener financiar. În plus, avem dreptul să ne întrebăm dacă există cineva mai potrivit pentru noi. Esther nu vorbește despre aceste schimbări în termen de bine sau de rău, ci de diferit și provocator în alte moduri decât înainte, în moduri noi, pe care le descoperim pe măsură ce încercăm și facem greșeli.

Cultivarea sinelui fără a te confunda cu partenerul

Irina este într-o relație de 6 ani cu partenerul ei, primii trei fiind petrecuți la distanță. Ea era la Chișinău, iar el – în Istanbul, orașul lui natal. S-au cunoscut în vacanță. Au tot povestit, au descoperit foarte multe lucruri în comun, s-au îndrăgostit. Deși nu le-a fost ușor să fie la distanță, Irina spune că pentru ea a funcționat acest aranjament, deoarece i-a permis să-și păstreze independența și autonomia mai mult decât o relație cu cineva din aceeași localitate. Ea avea o viață socială activă în Chișinău, un loc de muncă care o pasiona și care presupunea și multe deplasări internaționale.

Păstrarea sentimentului sinelui, a limitelor, a activităților și intereselor personale – diferite de ale partenerului – sunt unele din caracteristicile unei relații sănătoase, iar distanța poate facilita această latură.

Comunicare, vizite, ritualuri

Într-o relație la distanță, e posibil să avem o viziune distorsionată despre partener, să romantizăm anumite aspecte ale sale, să-l vedem din unghiul din care acesta vrea să se prezinte. De cele mai multe ori – un unghi favorabil. Irina mi-a spus, la fel ca alte persoane, că a fost esențial să aibă repere clare în timp, să știe când o să se vadă. În plus, pe ea a ajutat-o să-l cunoască mai bine faptul că nu petreceau împreună doar concediile, ci își făceau și vizite, muncind la distanță. Asta le-a permis să intre în rutina celuilalt, să-l vadă în viața de zi cu zi, să se cunoască cu bune și cu rele.

În lipsa prezenței fizice a partenerului, o relație la distanță se bazează pe comunicarea verbală mai mult poate decât pe cea fizică. Irina spune că prin comunicare onestă și asertivă au reușit să depășească dificultățile: momentele de gelozie, reglarea așteptărilor și, inclusiv, o perioadă în care se gândeau serios dacă mai are sens să continue relația, neavând un plan concret de viitor.

Viitorul relației

Planurile comune de viitor sunt foarte importante în menținerea unei relații la distanță. Mai multe persoane mi-au spus că anume ideea că la un moment dat o să fii alături de partener îi ajută să păstreze relația vie.

Irina și partenerul ei au putut să rămână împreună după ce au decis să se mute în Marea Britanie, unde locuiesc de 3 ani. Anul acesta urmează să se căsătorească. Irina spune că au păstrat obișnuința de a comunica deschis și după ce s-au mutat împreună, ceea ce le-a permis să continue să se dezvolte fiecare pe plan profesional, menținându-și independența.

Elena e într-o relație de 10 luni cu Ion. Ambii sunt studenți în România, dar în orașe diferite, la 300 km unul de celălalt. Încearcă să se vadă cam o dată la 6 săptămâni. Cel mai dificil pentru ei e să facă față dorului, iar comunicare online e insuficientă de multe ori. Totuși, ei rămân împreună pentru că simt că sunt compatibili și au planuri comune de viitor: își doresc să se căsătorească și să formeze o familie.

Intimitate mai sigură pe internet

Maria locuiește de mai mulți ani în SUA, iar pe Andrei îl cunoscuse pe o rețea de socializare, prin intermediul unor prieteni comuni. Ea se afla acolo, el locuia în Moldova. Maria spune că au avut o conexiune puternică de la început, aveau viziuni similare. Vorbeau zilnic ore întregi prin mesaje sau apeluri video. Trimiterea pozelor nud făcea parte din modul lor de a-și construi intimitatea la distanță.

După câteva luni de relație, Maria a aflat că Andrei era implicat într-o altă relație cu cineva din Moldova. Când l-a confruntat în legătură cu asta, Andrei mai întâi a negat, apoi a amenințat-o că dacă se desparte de el, o să publice pozele ei intime. Pe lângă dezamăgire, Maria era și speriată la început. În cele din urmă, el a renunțat la amenințări și n-a publicat pozele, iar Maria spune că acum n-ar mai avea încredere să trimită astfel de poze cuiva.

Un sondaj din 2019 arăta că aproximativ 40% dintre tinerii americani cu vârsta între 18 și 22 de ani trimit poze nud partenerilor sau potențialilor parteneri, iar această tendință pare că a crescut în perioada pandemiei. Un alt sondaj din 2017 arăta ca 67% din respondenți au trimis sau au primit poze nud. Această activitate poate contribui la menținerea intimității cuplurilor aflate la distanță. Deși nu putem avea garanția că pozele respective rămân sută la sută confidențiale, experții vin cu câteva recomandări despre cum putem face această activitate mai sigură și plăcută:

  • asigură-te că activitatea e consensuală: nu trimite poze, filmulețe sau text explicit cât timp nu ești sigur/ă că persoana cealaltă vrea să primească acest conținut;
  • ai grijă ca în poze să nu ți se vadă fața sau alte semne distinctive (tatuaje, cercei, cicatrici, etc.);
  • trimite poze sau filmulețe cu care ai fi confortabil/ă dacă ajung pe internet;
  • verifică setările de confidențialitate ale telefonului sau aplicațiilor pe care le folosești. 

Căsătorie sau „pierdere de timp”

Am auzit de nenumărate ori comentarii de genul „Of, a pierdut atâta timp cu dânsul până să-și dea seama ca nu e omul potrivit” sau „A pierdut trei ani din viață și la urmă el s-a însurat cu alta”. În ultimii ani, în Moldova crește numărul persoanelor care se căsătoresc în jurul vârstei de 30 de ani și scad căsătoriile la vârste mai timpurii. Asta face să se modifice și percepțiile tinerilor despre relații și să scadă așteptările față de acestea, care pot să nu se termine mereu cu căsătoria.

Alina povestește că tocmai o relație la distanță i-a schimbat această idee. Ea se afla în Moldova, iar el în altă țară. Deși se vizitau o dată la câteva luni și comunicau zilnic, după un an și jumătate au decis să încheie relația, întrucât își doreau lucruri diferite, iar distanța contribuia la neîncredere în partener.

Totuși, Alina nu regretă această relație. Spune că a trăit momente extraordinare, iar partenerul ei a fost primul om care a încurajat-o să se iubească și să se aprecieze, iar asta e o lecție care o ajutat-o și în relația din prezent. „Eu nu avusesem așa ceva în viața mea, pentru că mă obișnuisem să primesc mai mult critici referitor la aspectul meu sau la felul meu de-a fi. El era mai mare și mai experimentat decât mine și am avut multe de învățat de la el. Și acum suntem buni prieteni, ținem legătura”, povestește Alina.

Traumele din relații se vindecă în alte relații, spun psihologii.

Alegere sau necesitate?

Am văzut numeroase postări pe grupurile de moldoveni cu întrebări despre cum pot să-și aducă partenera/partenerul și copilul în altă țară.
Valentina e căsătorită de doi ani cu Vasile. El lucra în sectorul IT în Chișinău. Recent, acesta a primit o ofertă de muncă în Austria, unde se află deja de trei luni și unde, deocamdată, se gândește să rămână. Valentinei îi place locul ei de muncă din Chișinău și e atașată de familia și prietenii din Moldova, dar admite posibilitatea de a se muta și ea în Austria. Crede că s-ar descurca financiar și dacă ar locui în continuare în Chișinău, dar vrea să fie alături de soțul ei. În plus, e curioasă și de cum ar fi viața acolo, dacă le-ar deschide mai multe oportunități, dacă ar avea un viitor mai sigur pentru potențialii lor copii. Totuși, îi pare rău că tot mai mulți tineri aleg să plece din țară.

Angela spune că relația ei la distanță e o necesitate – soțul ei, cu care e într-o relație de trei ani, e plecat de câteva luni la muncă în Franța. Planul lor este ca el să strângă niște bani care să le permită să înceapă o mică afacere acasă. Angela nu ar vrea să plece din țară și speră să se descurce în Moldova.

Nu toate relațiile la distanță rezistă, la fel ca și relațiile în care ambii partenerii locuiesc în aceeași localitate, în aceeași casă. Totuși, indiferent de distanța geografică, relațiile de succes se pare că au în comun câteva lucruri: comunicare onestă, păstrarea simțului sinelui, viziuni comune de viitor (care presupun sau nu căsătoria).

În utopia mea despre relații, mi-ar plăcea totuși ca fiecare dintre ele, indiferent cât durează sau cum se desfășoară, să vină cu o cunoaștere de sine mai profundă, cu abilități mai bune de comunicare, cu descoperirea unor noi moduri de a iubi și a te lăsa iubit/ă. Moduri diferite poate de cele învățate în copilărie, din familia noastră sau a rudelor sau a vecinilor sau de la televizor.

*Numele persoanelor au fost schimbate.

Se încadrează în definiția de „diasporă”, deși nu se identifică astfel. Are familia în două țări și prieteni în toată lumea și a venit la Moldova.org să schimbe retorica despre moldovenii migranți.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.