Actualul sistem de verificare a averilor și intereselor în justiție este ineficient. Mai mult decât atât, integritatea în acest sistem apare drept criteriu de evaluare și nu criteriu de eligibilitate. Este o abordare greșită, întrucât integritatea nu poate fi evaluată într-o pondere procentuală, ci urmează a fi considerată drept criteriu esențial în accederea în funcția de judecător. De această părere sunt experții Institutului de Politici și Reforme Europene, care au înaintat Ministerului Justiției, CSM și ANI o Opinie juridică.

Actualul sistem de verificare a averilor și intereselor în justiție, care înglobează CSM cu cele trei organe în subordinea sa - Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor și Colegiul disciplinar, precum și ANI, care realizează controlul declarațiilor de avere ale actorilor din sistemul justiției, s-a dovedit a fi ineficient, consideră experții.

„Starea actuală a lucrurilor se datorează, pe de o parte, restrângerilor legale existente, care nu permit ANI desfășurarea unei verificări prioritare și ample ale averilor actorilor din sistemul justiției, care ar include și verificarea averilor rudelor apropiate ale acestora, verificarea bunurilor deținute peste hotarele țării, obligarea subiecților declarării să indice în declarație valoarea de piață a bunului sau cea reală de procurare, nu valoarea contractuală etc., iar pe de altă parte, datorită tratării criteriului de integritate drept unul de evaluare în procesul de selecție, promovare și transfer a magistraților, desfășurat de CSM și structurile subordonate acestuia”, subliniază experții.

Potrivit lor, lipsa unor mecanisme de verificare a integrității audienților INJ deja la etapa admiterii, formulările vagi cu privire la aprecierile date integrității candidaților la funcția de judecător, lipsa unei distribuiri clare a punctajului acordat de către CSM per criteriu de evaluare, lipsa motivării hotărârilor de numire, promovare și transfer a magistraților de către CSM demonstrează de fapt lipsa unui proces de verificare a integrității actorilor din sistemul justiției, care atrage după sine accederea și promovarea în sistem a unor persoane cu suspiciuni de lipsă de integritate și, implicit, diminuarea credibilității sistemului per ansamblu.

Experții recomandă:

1. Efectuarea controlului prealabil al averii și integrității candidaților la funcția de judecător la etapele de depunere a dosarului pentru audient în cadrul INJ, depunerea cererii de participare la concurs, numirea până la atingerea plafonului de vârstă, pentru promovarea într-o altă funcție, inclusiv pentru funcția de președinte/vicepreședinte și transfer;
2. Renunțarea la aprecierea integrității sub aspectul unui criteriu de evaluare, măsurat într-o pondere procentuală. Integritatea trebuie inclusă în lege drept criteriu de eligibilitate, necorespunderea cu care duce la descalificarea automată a candidatului;
3. Verificarea audienților INJ sub aspectul integrității la etapa admiterii pentru instruirea inițială a candidaților la funcția de judecător. Acest mecanism ar constitui un filtru suplimentar pentru evitarea admiterii în sistem a persoanelor cu probleme de integritate;
4. Realizarea unui control prioritar de către ANI a declarațiilor de avere și interese personale depuse de candidați în cadrul concursurilor de accedere în funcție de judecător, promovare sau transfer la o altă instanță judecătorească. Acest control al declarațiilor de avere ar urma să aibă loc înainte de punctarea candidaților;
5. Lărgirea spectrului de instrumente disponibile ANI în vederea verificării averii deținută de către subiecți peste hotarele Republicii Moldova, extinderea cercului de persoane care sunt supuse verificărilor, în special a rudelor actorilor din justiție supuși controlului și excluderea lacunelor legislative care permit legalizarea activelor de proveniență dubioasă prin donații la evenimente de familie.