Soluții pentru Republica Moldova culese din podcastul Kompot

Ideea podcastului Kompot s-a născut în sânul comunității Noroc Olanda, comunitate din care fac parte mai mulți cetățeni moldoveni care locuiesc și activează în Regatul Țărilor de Jos.

Dorina Baltag, care este și fondatoarea comunității, spune că ideea podcastului este de a face o punte de legătură între oameni, cei din diasporă și cei de acasă, dar și de a face schimb de idei, cunoștințe și know-how-uri. Dorina locuiește în Regatul Țărilor de Jos din 2009, este cercetătoare pe subiecte de diplomație europeană la Institutul de Diplomație și Guvernanță Internațională la Londra, nomadă academică și co-producătoare a podcastului.

De ce Kompot

Dorina explică că denumirea podcastului s-a născut din contopirea dorului de Moldova cu tendințele migratoare ale țării noastre.

„Cercetătoarea din mine întotdeauna făcea notițe de subsol despre teoria „melting pot” și „efectul pizza” din studiile pe migrație.

Pe scurt, teoria melting pot (topitului unui vas/ceaun) susține că, la fel ca metalele topite împreună la căldură mare, topirea la un loc a mai multor culturi va produce un nou material, unul care are o forță mare și alte avantaje combinate.

Iar efectul pizza este procesul de îmbrățișate mai amplă a elementelor culturii unei națiuni și apoi reimportate în cultura lor de origine. Așadar, Kompot însumează și melting pot și efectul pizza atunci când mă gândesc la moldoveni, Moldova, migrație.”

La emisiunea „15 minute cu” sunt invitați interlocutori care își împărtășesc expertiza pe un domeniu predefinit legat de una dintre provocările cu care se confruntă Moldova.

„Scopul este să trecem dincolo de dezbaterea problemei și să ne concentrăm pe soluții. În calitate de gazdă, mi-am propus să schimbăm stilul discuțiilor pe care le purtăm noi, ca și națiune. Și prin formatul „15 minute cu” am intenționat să se audă diversitatea de soluții, pentru că despre probleme ne place să discutăm mult prea des. Pentru o țară precum Republica Moldova, pentru care situațiile de criză au devenit o normă, gândirea axată pe probleme nu este benefică”, explică Dorina.

O astfel de abordare este utilă în mediul academic, în etapele incipiente de studii, adaugă ea. „Eu am o vastă experiență de predare în stilul problem-based thinking (gândirea axată pe soluție). Dar orice student care însușește o astfel de gândire ajunge la maturitate când aplică solution-focused thinking, adică gândirea bazată pe soluție. Aceasta ne ajută să rezolvăm situațiile dificile, ceea ce este necesar mai ales în momentele în care trebuie să găsim soluții rapide la problemele cu care se confruntă un stat și pentru a dezvolta reacții pro-active și nu reactive în orice situație”, menționează ea.

Kompot poate fi găsit și pe Apple Podcasts, Google Podcast și Spotify. Mai jos găsiți și o parte din soluțiile propuse de primii nouă invitați ai podcastului pentru diverse probleme socio-economice ale Republicii Moldova.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.