BERD s-a molipsit de la raiderii locali?! Folosește scheme cu offshoruri, deja vestite în Moldova

Anunțul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) privind achiziția grupului de companii Danube Logistics, devenind astfel unicul beneficiar final al operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești (PILG), a provocat unele reacții negative din partea specialiștilor și a politicienilor, care însă au fost mult mai anemice în comparație cu alte cazuri asemănătoare.

Chiar și așa, reprezentanții Danube Logistics SRL s-au arătat deranjați de astfel de comentarii negative, scrie Mold-Street, care a facut o analiză amplă a modului în care s-au desfășurat lucrurile în preluarea Portului Giurgiulești la începutul lunii mai a anului curent.

Eleonora Mihailă, ofițer de presă la Danube Logistics SRL, a ținut să precizeze că „începând cu 2011, unicul acționar al Danube Logistics SRL este compania olandeză Danube Logistics Holding BV, care și-a păstrat acest statut și după preluarea grupului de companii Danube Logistics de către BERD”.

Tranzacție înregistrată în Cipru

Totuși, această preluare este practic identică cu alte operaţiuni contestate. Cel mai relevant exemplu este cel al Aeroportului Internaţional Chişinău, care – ca şi în cazul Portului Internațional Liber Giurgiulești – se află în gestiunea/concesiunea unei companii private (care ar fi sub controlul unor afaceriști și politicieni din Moldova).

În vara anului 2019, offshorul NR Investments Ltd din insula Guernsey, controlat de un miliardar britanic, anunţa că a achiziționat firma Komaksavia Airport Invest Ltd din Cipru, ce deținea 95% din capitalul Avia Invest SRL, aceasta din urmă fiind concesionara aeroportului.

Evenimentul a provocat o serie de reacții negative și acuzații la adresa guvernului condus de Maia Sandu precum că ar fi vândut Aeroportul Internațional Chișinău. Fostul premier Ion Sturza chiar a cerut atunci demisia ministrului Economiei, sugerând că acesta este principalul vinovat de cele întâmplate.

„Ca cetățean a acestui stat, cer imperativ demisia ministrului Vadim Brînzan”, a scris Sturza pe Facebook.

Cu certitudine, BERD este o instituţie internaţională respectabilă şi nu ar trebui să punem la îndoială credibilitatea şi seriozitatea ei.

Totuşi analogiile nu pot fi evitate. Şi în cazul Danube, şi în cel al Avia Invest tranzacţia a fost efectuată în Cipru, o ţară cu un regim fiscal lejer, considerată chiar paradis fiscal, iar bugetul Republicii Moldova nu a avut nici-un beneficiu, adică nu a intrat nicio taxă din această tranzacţie.

Cum s-au schimbat proprietarii

La fel proprietarii/beneficiarii acestora de peste hotare s-au schimbat de câteva ori, iar statul a fost doar informat peste un anumit timp, fără a i se cere vre-un acord măcar formal.

Danube Logistics SRL a fost înregistrată pe 27 decembrie 2004 cu denumirea Azertrans SRL, având ca unic asociat pe Ghenadie Apostol, un fost angajat al grupului Azpetrol.

Pe 29 decembrie 2004, Guvernul Republicii Moldova a semnat cu grupul de companii azere Azpetrol, din care făcea parte și Azertrans, un set de acorduri privind finalizarea construcției la Giurgiulești a unui terminal petrolier, a unui port de pasageri și de mărfuri, a unei rafinării de petrol și a unei rețele de benzinării.

În plus, Azpetrol achita și datoria de circa 20 de milioane dolari a Guvernului față de BERD. În schimb Guvernul a oferit o serie avantaje fiscale, precum scutirea, timp de opt ani, de plata TVA și a taxelor vamale la importul produselor petroliere, terenuri pentru infrastructura Portului.

Peste două luni de zile, în februarie 2005, locul lui Apostol în capitalul social al Azertrans este luat de Azpetrol Oil Services Group BV din Olanda.

În 2005, Azpetrol a avut probleme cu autoritățile din Azerbaidjan și investitor a devenit compania olandeză Easeur Holding BV, iar companiile din Moldova Azpetrol, Azertrans și Azpetrol Refinery au fost redenumite în Bemol Retail, Danube Logistics și Bemol Refinary.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preţul aurului a continuat să se situeze aproape de maximele record la câteva zile după ce tensiunile din Orientul Mijlociu au explodat, sporind interesul investitorilor pentru activele sigure, scrie CNBC.

Preţul aurului a înregistrat recent o nouă creştere record ajungând până la la 2.383 de dolari pe uncie (28 de grame), iar analişti sunt de părere că mai este loc de creştere, în cele mai optimiste scenarii ajungând la 3.000 de dolari.

„Raliul recent al aurului a fost impulsionat de tensiunea geopolitică şi coincide cu niveluri record ale indicilor de acţiuni”, subliniază gigantul american Citibank într-un raport.
Cererea pentru activul de refugiu a crescut pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a lansat peste 300 de drone şi rachete direct asupra Israelului – majoritatea fiind interceptate, datorită sistemului de apărare antiaeriană Iron Dome.
Observatorii pieţei monitorizează îndeaproape o potenţială ripostă din partea statului evreu, care a promis să „ceară un preţ” din partea Iranului.

O ripostă semnificativă ar putea duce la un conflict mai amplu, ceea ce ar declanşa, în consecinţă, noi investiţii în aur, precum şi o revenire a preţului petrolului şi o întărire a dolarului american, a declarat Bartosz Sawicki, analist de piaţă la firma de servicii financiare Conotoxia fintech.

Aurul, care îşi păstrează valoarea de investiţie ce oferă acoperire împotriva inflaţiei, tinde să aibă performanţe bune în perioadele de incertitudine economică, când investitorii se îndepărtează de activele mai riscante, cum ar fi acţiunile.

Preţul lingourilor a atins vinerea trecută un maxim istoric de 2.448,80 dolari pe uncie în cursul zilei.

Preţul aurlui a fost în plină ascensiune de la începutul anului, urcând cu peste 15% de la începutul anului până în prezent, pe fondul unui cocktail de factori, printre care se numără o explozie a băncilor centrale la nivel mondial, tensiunile geopolitice şi aşteptările privind reducerea ratelor de către Rezerva Federală a SUA.

Preţul aurului are, de obicei, o relaţie inversă cu ratele dobânzilor. Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, aurul devine mai atractiv în comparaţie cu activele cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, care ar aduce randamente mai slabe.

Inflaţia peste aşteptări din martie a împins înapoi aşteptările pieţei privind o reducere a ratelor până în septembrie, iar acum se aşteaptă la două reduceri de rate în loc de trei.

Săptămâna trecută, Goldman Sachs a vorbit despre piaţa aurului ca fiind înr-un „bull market de nezdruncinat” şi şi-a revizuit în creştere ţinta de preţ pentru metalul galben de la 2.300 de dolari pe uncie la 2.700 de dolari până la sfârşitul anului.