După jumătate de an, Comisia de anchetă „Laudromat”, gata să prezinte raportul de activitate

Un proiect de hotărâre cu privire la raportul Comisiei de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor care au dus la spălarea banilor murdari în proporții deosebit de mari, prin intermediul judecătoriilor și al instituțiilor financiar-bancare din Republica Moldova va fi întocmit și înregistrat în Parlament, după finalizarea activității Comisiei parlamentare. Anunțul a fost făcut astăzi de președinta Comisiei, Inga Grigoriu, în cadrul unui briefing de presă, scrie Realitatea.md.

Grigoriu susține că, ulterior, Comisia se va adresa către biroul permanent al Parlamentului în vederea convocării unei ședințe plenare pentru a putea fi dat citire acestui raport. Raportul va fi tradus și în limba engleză, pentru a putea fi transmis organismelor internaționale, dar și instituțiilor abilitate ale Republicii Moldova.

Pe parcursul activității sale, Comisia a comunicat instituționalizat prin intermediul a circa 200 de demersuri adresate reprezentanților organelor competente. Totodată, a fost cercetată și comunicarea reprezentanților instituțiilor statului, adresate Consiliului Suprem de Securitate, cuprinzând informații remise de către Procuratura Generală, Centrul Național Anticorupție, Banca Națională a Moldovei, Serviciul de Informații și Securitate și alte instituții în adresa ex-președinților, cum ar fi Mihai Ghimpu și Nicolae Timofti.

„Astfel s-a constatat că grupurile de interese asociate direct sau indirect cu diverse rețele ale crimei organizate erau cunoscute de către toți factorii decidenți, cât și șefii organelor abilitate”, a menționat deputata.

Inga Grigoriu a mai spus că tot în acest sens au fost adresate multiple demersuri către instituțiile competente ale Republicii Moldova în vederea comunicatului publicat pe site-ul MAI al Federației Ruse la data de 11 martie curent, care se referă la câțiva cetățeni ai Republicii Moldova, plasați în căutare internațională în legătură cu spălările de bani din anii 2010-2014.

„Astfel, Comisia a obținut răspunsuri de la SIS, MAI, oficiul Interpol Moldova, SPCSB, PA. Unele răspunsuri pot fi făcute publice, cum ar fi răspunsul SPCSB și MAI, pentru ca cetățenii să fie la curent”, a declarat președinta Comisiei.

În concluzie, deputata afirmă că Procuratura este instituția care, conform atribuțiilor sale, ar trebui să acționeze în continuare, deoarece toate datele, așa cum specifică SPCSB, au fost diseminate Procuraturii Anticorupție. La rândul său, Procuratura anunță că, pe parcurs au fost formulate solicitări de asistență internațională – comisii rogatorii, dar, pentru moment, materialele acumulate se află în proces de traducere, urmând a fi remise autorităților din Federația Rusă. Iar în privința numiților din solicitare, ca urmare a adresării Comisiei Laundromat către Procuratură, instituția anunță că urmează să solicite repetat, asistență juridică internațională către autoritățile din Federația Rusă.

„Din păcate, în răspuns nu este specificată perioada și în cât timp sau în ce an Procuratura Republicii Moldova va întreprinde aceste acțiuni. De aceea, vom solicita, repetat, prezența în cadrul audierilor publice a lui Alexandru Stoianoglo, în contextul când se cunoștea, încă din 2010, despre schemele de spălări de bani prin Republica Moldova”, a conchis Inga Grigoriu.

Precizăm că, Parlamentul dizolvat nu poate adopta legi organice și nici de modificare a Constituției. În schimb, Legislativul aflat în demitere poate aproba rapoarte și corapoarte asupra unor activități fie a comisiilor parlamentare permanente, fie a unor audieri pe anumite instituții ale statului.

Amintim că, Parlamentul a constituit la 27 noiembrie 2020 Comisia de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor, care au dus la „spălarea” banilor murdari în proporții deosebit de mare prin intermediul judecătoriilor și instituțiilor financiar-bancare din Republica Moldova.

#Comisia Laundromat #raport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preţul aurului a continuat să se situeze aproape de maximele record la câteva zile după ce tensiunile din Orientul Mijlociu au explodat, sporind interesul investitorilor pentru activele sigure, scrie CNBC.

Preţul aurului a înregistrat recent o nouă creştere record ajungând până la la 2.383 de dolari pe uncie (28 de grame), iar analişti sunt de părere că mai este loc de creştere, în cele mai optimiste scenarii ajungând la 3.000 de dolari.

„Raliul recent al aurului a fost impulsionat de tensiunea geopolitică şi coincide cu niveluri record ale indicilor de acţiuni”, subliniază gigantul american Citibank într-un raport.
Cererea pentru activul de refugiu a crescut pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a lansat peste 300 de drone şi rachete direct asupra Israelului – majoritatea fiind interceptate, datorită sistemului de apărare antiaeriană Iron Dome.
Observatorii pieţei monitorizează îndeaproape o potenţială ripostă din partea statului evreu, care a promis să „ceară un preţ” din partea Iranului.

O ripostă semnificativă ar putea duce la un conflict mai amplu, ceea ce ar declanşa, în consecinţă, noi investiţii în aur, precum şi o revenire a preţului petrolului şi o întărire a dolarului american, a declarat Bartosz Sawicki, analist de piaţă la firma de servicii financiare Conotoxia fintech.

Aurul, care îşi păstrează valoarea de investiţie ce oferă acoperire împotriva inflaţiei, tinde să aibă performanţe bune în perioadele de incertitudine economică, când investitorii se îndepărtează de activele mai riscante, cum ar fi acţiunile.

Preţul lingourilor a atins vinerea trecută un maxim istoric de 2.448,80 dolari pe uncie în cursul zilei.

Preţul aurlui a fost în plină ascensiune de la începutul anului, urcând cu peste 15% de la începutul anului până în prezent, pe fondul unui cocktail de factori, printre care se numără o explozie a băncilor centrale la nivel mondial, tensiunile geopolitice şi aşteptările privind reducerea ratelor de către Rezerva Federală a SUA.

Preţul aurului are, de obicei, o relaţie inversă cu ratele dobânzilor. Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, aurul devine mai atractiv în comparaţie cu activele cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, care ar aduce randamente mai slabe.

Inflaţia peste aşteptări din martie a împins înapoi aşteptările pieţei privind o reducere a ratelor până în septembrie, iar acum se aşteaptă la două reduceri de rate în loc de trei.

Săptămâna trecută, Goldman Sachs a vorbit despre piaţa aurului ca fiind înr-un „bull market de nezdruncinat” şi şi-a revizuit în creştere ţinta de preţ pentru metalul galben de la 2.300 de dolari pe uncie la 2.700 de dolari până la sfârşitul anului.