Ce sunt datele cu caracter personal și cum acestea sunt prelucrate

Trăim într-o eră a digitalizării, când practic fiecare dintre noi lasă „o urmă” care te poate identifica sau să-ți divulge datele cu caracter personal. Dar ce sunt datele cu caracter personal, cine are dreptul să le prelucreze și care sunt cele mai dese încălcări la viața privată în Republica Moldova?

Ce sunt datele cu caracter personal

Potrivit legislației, datele cu caracter personal reprezintă orice informaţie referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (subiect al datelor cu caracter personal). Deci, din această categorie fac parte numele, adresa, numărul de telefon, adresa electronică, datele de localizare, adresa IP, starea civilă. 

Mai mult, date cu caracter personal pot fi considerate și fotografia feței, obiceiurile și preferințele, identificatorii online și orice alte date ce țin de identitatea fizică, fiziologică, economică, culturală sau socială care pot fi utilizate pentru identificarea directă sau indirectă a unei persoane fizice.

Cine îți poate prelucra datele cu caracter personal

Ne oferim datele noastre personale practic zilnic și în toate ramurile vieții cotidiene: fie atunci că e vorba de instituțiile statului – fisc, ministere, școală sau spital, fie că e vorba despre instituțiile private – atunci când cumpărăm cu cardul bancar, facem rezervări sau luăm credite. Toate aceste instituții devin operatori de date cu caracter personal. Deci, potrivit legislației, operatorul este orice instituţie ori organizaţie care stabileşte scopurile şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal în respectarea legii.

Legislația prevede că toți operatorii să fie înregistrați și autorizați la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Național CNPDCN). Prevederea a intrat în vigoare din 2012, dar se pare că în Moldova aceasta se implementează foarte greu. În prezent, din circa 56 mii de agenți economici activi care prezintă rapoarte și plătesc impozite, deci prelucrează date cu caracter personal, sunt înregistrați ca operatori de date doar peste 3 mii. 

Cum să poți să afli dacă cineva ți-a accesat datele personale

Orice persoană fizică are dreptul să se adreseze la operatorul de date personale și să întrebe ce date personale i-au fost prelucrate. Iar dacă sunt prelucrate cu scopul de colectare, utilizare, dezvăluire – să i se comunice motivul. Deci, fiecare operator trebuie să fie în stare să demonstreze legalitatea prelucrării. 

Poți afla dacă cineva ți-a accesat datele cu caracter personal pe pagina mcabinet.gov.md elaborată de agenția de guvernare electronică. Iar dacă ai aflat despre o accesare suspectă, te poți adresa la acel operator pentru a afla de ce ți-au fost accesate datele. 

Când noul este mai răul decât vechiul

Sergiu Bozianu, președintele Asociației pentru Protecția vieții private Privacy Research Association, susține că Legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal a fost modificată anul trecut de Parlament, dar nu în favoarea cetățenilor, pentru că a redus accesul la CNPDCP. 

„Astfel, până în anul trecut, orice persoană putea să meargă la CNPDCP și să spună, de exemplu, că are o bănuială că poliția îi interceptează convorbirile telefonice. Sau că a văzut că cineva i-a afișat datele personale pe Internet. Centrul trebuia să facă control și să vină cu un răspuns.” 

Potrivit lui, în urma modificărilor, s-a decis că persoana trebuie să se adreseze direct la operatorul de date (cel care a interceptat sau a afișat datele) și doar apoi să se adreseze la centrul respectiv cu o plângere.

O altă prevedere care, în opinia experților, este în defavoarea cetățenilor este faptul că persoana poate să depună plângere în termen de 30 de zile din momentul când a aflat despre încălcare. „Este un termen extrem de mic, pentru că tu trebuie să demonstrezi când ai aflat și cum ai aflat că ți-au fost accesate sau prelucrate datele”, spune Bozianu.

În cazul în care autoritatea publică a divulgat date cu caracter personal, atunci, conform legislației, aceasta nu poate fi trasă la răspundere, explică expertul. Însă atât codul penal, cât și cel contravențional, permite tragerea la răspundere a persoanelor responsabile din cadrul acelor instituții. Deci, dacă ți-au interceptat ilegal telefonul și ai aflat despre asta, nu vei putea face nimic împotriva instituției, ci va trebui să stabilești cine e persoana care a efectuat operațiunea și să soliciți tragerea la răspundere a acesteia.  

Top 3 cele mai dese încălcări

„Informația costă și niciodată nu își pierde din valabilitate”, spune Sergiu Bozianu. Potrivit lui, cele mai multe încălcări sunt comise în trei domenii importante: 

  1. Domeniul electoral. „În acest domeniu sunt comise sute de încălcări și povestea se repetă în fiecare an electoral. Înainte de alegeri, CEC face o copie a Registrului de Stat al Populației pentru organizarea procesului electoral. Există o bănuială rezonabilă că această listă este copiată și folosită de forțele politice care sunt la guvernare”, spune el. Sunt cunoscute cazuri când reprezentanții forțelor politice se duc pe la casele oamenilor cu liste ce conțineau nume și adrese, ori le sunau la telefon ca să-i convingă să ia o anume atitudine politică. De asemenea, aceeași procedură se utilizează de forțele politice în teritoriu pentru atragerea membrilor de partid.
  2. Sectorul polițienesc. „Cred că acest sector nu cedează după numărul de cazuri sectorului electoral. Este vorba de interceptări, numărul de dosare penale, accesări de date personale, filaj, fără ca persoanele fizice să fie informate de ce și dacă a existat necesitatea”, spune expertul.
  3. Sectorul privat. Este vorba despre datele care se colectează, se copiază și se utilizează în scop de marketing. Expertul spune că acest lucru se întâmplă atunci când cineva te sună, se adresează pe nume și te întreabă despre anumite produse sau servicii. „Nimeni nu are dreptul să ne deranjeze și să ne sune la adresa de domiciliu”.

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.