UTM a organizat o masă rotundă cu genericul „Integrare europeană și dezvoltare industrială durabilă prin cooperare: realizări și perspective”

7-6-1030×579

La data de 21 mai, Facultatea Inginerie Economică și Business a Universității Tehnice a Moldovei a fost gazda mesei rotunde: „Integrare europeană și dezvoltare industrială durabilă prin cooperare: realizări și perspective”, organizată în cadrul programului  Erasmus+ Acțiunea Jean Monnet Module EU4SID „Dezvoltarea industrială durabilă în contextul integrării europene”. 

La eveniment au participat cadre didactice și studenți ai UTM, reprezentanți ai altor universități și instituții, precum și invitații de onoare: directorul Centrului universitar Erasmus+ prof. univ., dr. hab., Larisa BUGAIAN; administratorul principal al Zonei Economice Libere „BALȚI” (ZEL), directorul Asociației Patronale din Industria Prelucrătoare (APIP), dr. Marin CIOBANU, liderul de echipă pentru industria modei, proiectul de competitivitate din Moldova finanțat de  USAID, Suedia și Marea Britanie și implementat de Chemonics International, prof. univ., dr. Maria GHEORGHIȚA, scrie UTM.md.

Dna Larisa BUGAIAN a subliniat importanța acestui eveniment în carul Zilelor Europei la noi acasă și actualitatea procesului de integrare europeană și dezvoltare durabilă pentru țara noastră.

Membrii echipei de proiect: conf. univ., dr. Cornelia CRUCERESCU, conf. univ., dr. Rafael CILOCI și conf. univ., dr. Veaceslav BÂRDAN au prezentat informații despre rolul integrării europene și a politicii de coeziune a Uniunii Europene pentru dezvoltarea durabilă, precum și varietatea modelelor de cooperare pentru dezvoltare durabilă prin prisma politicilor și inițiativelor UE.

Potrivit dlui Marin CIOBANU, unica soluție de dezvoltare a RM este integrarea în spațiul unitar. Pe parcursul a 10 ani, ZEL a reușit să atragă investiții străine în valoare de peste 220 de mil. de euro și mai urmează altele de cca 60 mil. de euro. Toate aceste investiții au rădăcini europene, preponderent din Germania,  ca urmare fiind create 12 mii de locuri de muncă directe și alte cca 20 de mii –  indirecte. Valorificând platformele și oportunitățile pe care le oferă politica industrială europeană, în parteneriat cu clusterele europene din România și Germania, s-a reușit crearea unui cluster clasic în automotive și mecatronică, în care sunt implicați 18 actori, reprezentați de mediul de afaceri, instituțiile de cercetare, instituțiile de învățământ, în care UTM este parte a acordului de dezvoltare clusterială. A fost creat Colegiul de Inginerie de la Strășeni, pentru a soluționa lipsă cu desăvârșire de maiștri și tehnicieni. Dacă anterior agenții economici erau căutați să participe în procesul de instruire dual, acum întreprinderile sunt interesate să achite cca 600 de euro pentru fiecare student instruit. C&D trebuie să fie parte componentă a industriei și să fie suficient finanțată pentru cercetări aplicative.

Sectorul automotive se află în căutare de noi modele de cooperare, care să contribuie la crearea de valoare adăugată cât mai mare pentru țară. În ZEL se pilotează programul „Furnizori locali”, scopul căruia este de a substitui subcomponentele din sectorul automobilistic, care se importă la moment, cu producerea locală. Se preconizează conectarea companiilor autohtone la companiile internaționale, care oferă investiții pentru acest program. La programul dat a fost conectată și FIEB, prin participarea studenților și cadrelor didactice la realizarea studiilor de fezabilitate, efectuarea analizei SWOT și altor tipuri de analize, cu utilizarea metodologiei germane. Sperăm să construim împreună cu UTM ceva nou pe Platformele care le oferă UE. Fără o strategie industrială cu orizonturi clare și o strategie de țară cu accent pe industrie nu se poate conta pe o dezvoltare durabilă a țării.

După cum a menționat prof. Maria GHEORGHIȚA, industria ușoară din RM are o experiență bogată de cooperare în sector – atât pe verticală, cât și pe orizontală, atât externă, cât și internă. Anume parteneriatele, cooperarea care a început în anii ̕̕ 90 cu parteneri din UE au stat la baza dezvoltării de mai departe și renovării acestei industrii. În primul rând, au fost inițiate cooperările pentru prestarea de servicii pentru diferiți clienți din UE (Italia, Germania, Belgia, Austria și în ultimii ani și România). Proiectul USAID a avut un mare aport la organizarea cooperărilor în industria ușoară. Au fost organizate numeroase vizite și instruiri și susținute multe întreprinderi.

Varietatea modelor de cooperare poate fi grupată în cooperarea cu parteneri din UE în domeniul comercial (prestarea serviciilor pentru clienții europeni, calitatea cărora s-a schimbat pe parcursul ultimilor ani din punct de vedere a complexității lor),  cooperarea între producătorii interni ai ramurii (formarea ascociației APIUS,  dezvoltarea mărcii comerciale proprii „Din inimă”, suportul comun al costurilor pentru promovare, prezentarea țării cu stand comun la expozițiile internaționale, crearea magazinelor comune pe piața internă, asocierea pentru combinarea părții de confecții cu partea de tricotaj, organizarea diverselor evenimente comune), cooperarea pentru aprovizionarea cu materii prime (participări la faimoasele expoziții internaționale de materii prime, negocierea avantajoasă a cantității și calității materiei prime după coloristica și stilistica sezonului) și cooperarea cu mediul academic (dezvoltarea studiilor de licență și master la UTM în domeniul confecțiilor, crearea Centrului ZIPhouse, care oferă instruire în domeniul coloristicii și stilisticii,  designului și construirii tiparelor,  metode performante ale manufacturii).

A fost elaborat Proiectul de politici post-covid pentru industria ușoară care urmează să fie prezentat în curând. Unul din accentele principale este pus pe creșterea valorii adăugate și creșterea salariului mediu per industrie, ca în viitorul apropiat să putem fi concurenți și competitivi la nivel egal cu fabricile din UE. La întreprinderile care au beneficiat de asistență, salariile au crescut cu 30-60 % în comparație cu salariul mediu pe industrie. Toate aceste cooperări practice și suportul acordat astăzi au permis ca această industrie, chiar și în condițiile pandemiei, să rămână o industrie favorabilă pentru RM, atât prin oferirea locurilor de muncă, cât și prin ponderea în exportul țării și aducerea valutei străine în țară. O altă perspectivă pentru industria ușoară este digitalizarea proceselor în sector, cu accent pe 3D, care prevede construirea mostrei virtuale și permite reducerea semnificativă a costurilor. Se poartă negocieri cu specialiști din Italia în vederea instruirii cadrelor didactice de la FTP pentru predarea acestei tehnologii la ciclul II – masterat.

Acest material a fost scris și redactat de echipa UTM. Informațiile prezentate în acest material nu reflectă nici într-un mod opiniile echipei #diez.

Taguri: #PromoUTM
Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Comentarii
  • Știri pentru tine
  • Lifestyle din stânga nistrului

  • Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente