Principală  —  IMPORTANTE   —   AUDIO, DOC/ „Carantina de lux”…

AUDIO DOC „Carantina de lux” a fostului director SPPS în vila de la Holercani: rezultatele anchetei interne a SPPS și răspunsul Procuraturii și CNA

După ce Ziarul de Gardă a scris că, în anul pandemic 2020, mai multe instituții de stat, printre care și Serviciul de Protecție și Pază de Stat (SPPS), au luat în locațiune vile din cadrul complexului „Pensiunea din Holercani”, cheltuind în acest scop peste 2 milioane de lei, ZdG a obținut, în urma unei solicitări de informații, rezultatul anchetei de serviciu inițiate de SPPS. Prin răspunsul oferit, instituția confirmă dezvăluirile ZdG prin care informam că vila a fost folosită în scopuri personale de către fostul director Iaroslav Martin și familia acestuia. Procuratura Generală ne-a comunicat că a transmis materialele către Centrul Național Anticorupție, care, la rându-i, informează că „actualmente materialele indicate se examinează”.

ZdG a scris recent că, în vara anului 2020, când starea de urgență abia se încheiase, Serviciul de Protecție și Pază de Stat (SPPS) – instituție care asigură protecția demnitarilor din R. Moldova, a încheiat un contract de locațiune a vilei nr. 11/2 din complexul de la Holercani. Conform contractului, pentru vila de 204 m.p. SPPS a plătit 20 709 lei lunar timp de patru luni. În total – 82 838 lei.

Vedere panoramică a complexului Pensiunea din Holercani. Sursă foto: anticoruptie.md

Surse din cadrul SPPS ne-au comunicat atunci că vila de pe malul Nistrului a fost folosită exclusiv de către familia fostului director al instituției – Iaroslav Martin. Aceleași surse ne-au spus că, după revocarea din funcție a lui Martin, noua conducere a SPPS a inițiat o anchetă de serviciu în cadrul căreia angajații SPPS care asigură paza complexului „Pensiunea din Holercani” au confirmat că în vila nr. 11/2 a locuit doar Iaroslav Martin și membrii familiei sale, nu și alți angajați ai SPPS.

Inițial SPPS a refuzat să ne spună care a fost rezultatul anchetei de serviciu. „Pe marginea cazului „Pensiunea Holercani” încă la data de 5 februarie, curent, SPPS a sesizat organele Procuraturii, fapt pentru care este prematur de a ne expune, în vederea neprejudicierii examinării cazului. SPPS își dorește să facă lumină pe acest caz și vă asigurăm că vor răspunde întrebărilor Dvstră imediat ce va fi posibil sub aspect legal”, ne-a transmis SPPS printr-un răspuns din 17 februarie 2021.

Ulterior, după o nouă solicitare de informații, SPPS ne-a oferit detalii din ancheta de serviciu, anchetă care confirmă informațiile publicate de ZdG în articolul „Carantină de lux. Unii demnitari s-au izolat anul trecut la vilele de la Holercani de frica virusului. Nota de plată – 2 milioane de lei bani publici

„În cadrul anchetei s-a stabilit că ex-directorul SPPS Iaroslav Martin, deși putea utiliza fără niciun impediment căsuțele care se află în gestiunea SPPS încă din anul 2009, încăperi care au fost reparate de către SPPS și în care au fost create condiții decente de trai, acesta a decis închirierea vilei nr. 11/2 din contul instituției pentru a o utiliza strict pentru sine și membrii familiei sale.

Conform datelor prezentate de către contabilitate a fost stabilit că cheltuielile pentru chiria vilei, cât și a serviciilor comunale din perioada vizată, au fost suportate din bugetul Serviciului, suma totală fiind de 92 556,6 lei (chiria 82 838, servicii comunale 9718,2)

De asemenea, faptul că în perioada lunilor iulie-octombrie 2020 ex-directorul SPPS Iaroslav Martin a locuit în vila nr. 11/2 împreună cu membrii familiei sale (soția și trei copii) și a fost folosită drept reședință de odihnă și nicidecum în scop de serviciu, a fost confirmat de ofițerii de protecție care au asigurat accesul pe teritoriul pensiunii, drept confirmare servind depozițiile scrise ale acestora.

Mai mult ca atât, ancheta internă a SPPS a stabilit că Iaroslav Martin a pus la dispoziția soției și copiilor mașini de serviciu, alimentate cu combustibil plătit din bugetul public, pe care aceștia le conduceau personal și se deplasau în interes propriu, inclusiv și la Holercani, drept dovadă servesc declarațiile ofițerilor SPPS, cât și datele din Registrul de evidență a transportului de la intrarea în Pensiunea Holercani”, se arată în răspunsul SPPS la solicitarea ZdG.

În răspunsul SPPS se mai spune că instituția a sesizat organele procuraturii însă „Procuratura municipiului Chișinău nu a intrat în esență și a examinat superficial sesizarea SPPS, fără să țină cont de probele și materialele acumulate, de declarațiile scrise ale ofițerilor de protecție care au asigurat accesul pe teritoriul Pensiunii Holercani, aceștia din urmă nefiind nici măcar chemați la audieri la procuratură”, se spune în document, menționându-se că SPPS a sesizat și Centrul Național Anticorupție (CNA).

ZdG a făcut solicitări de informații și către Procuratura Generală, care ne-a informat că a redirecționat solicitarea către CNA. Într-un răspuns primit de la CNA se menționează că „materialele indicate se examinează”.

Iaroslav Martin: „Această informație, în viziunea mea, este restricționată”

Întrebat despre informațiile care se conțin în răspunsul SPPS despre rezultatul anchetei de serviciu, Iaroslav Martin a declarat că „de la SPPS e clar ce ei v-au răspuns. Asta au răspuns oamenii care nu știu management și nu știu administrare”.

Contactat anterior, în luna aprilie, Iaroslav Martin, care a deținut funcția de director al SPPS până la 30 decembrie 2020, a evitat să ne spună direct care a fost necesitatea locațiunii și cine a folosit vila.

Redăm mai jos discuția din aprilie curent dintre Iaroslav Martin și reporterul ZdG:

Iaroslav martin, ex-director al SPPS

„La întrebare eu vă răspund foarte simplu – apelați vă rog la procuratura municipală, ei au apelare din partea SPPS pentru cazul respectiv. Ei au primit răspunsul de la procuratură cu toate detaliile. Eu acolo am dat informația detaliată: pentru ce a fost folosită, cu ce scopuri, cine a folosit și așa mai departe. Adică acolo sunt informații pe deplin. Și mai mult decât atât, eu vreau să vă spun că SPPS deja a primit răspunsul procuraturii și nu este nicio încălcare la încheierea contractului. Ei au vrut să fie deschis dosar penal, dar temei pentru a deschide dosar penal nu este, de atâta că totul s-a procedat conform legii”, ne-a spus Iaroslav Martin.

Am insistat să ne răspundă cât de oportună a fost încheierea acelui contract și cine a folosit vila:

I.M.: Această informație, în viziunea mea, este restricționată și eu nu vreau ca Dvstră să anunțați public cine a folosit, pentru ce etc. Dar dacă doriți ca informația să fie veridică și corectă, solicitați de la SPPS și de la Procuratura Municipală și o să aveți răspunsul. 
A.E.: Sursele noastre de la SPPS spun că, de fapt, pe parcursul acelor patru luni, vila ați folosit-o doar Dvstră și familia Dvstră. În contextul ăsta Vă întreb.
I.M.: Asta-i viziunea persoanelor care cred că au ceva nereguli cu sănătatea, dar restul informației eu nu pot să vă confirm și nu pot să vă refuz de informații din cauză că informația este restricționată și eu nu am dreptul să…
A.E.: Dle Martin, întrebarea este foarte simplă: ați folosit Dvstră și familia Dvstră această vilă sau nu?
I.M.: Parcă noi vorbim în limba română și Dvstră nu mă înțelegeți deloc. Eu v-am răspuns foarte clar. Cum vreți, așa și să înțelegeți răspunsul meu. Apelați la organele…
A.E.: Răspunsul Dvstră pare mai mult o eschivare de la un răspuns. Eu pun o întrebare simplă care…
I.M.: Mulțumim, scuzați. Eu sunt ocupat. Eu V-am dat răspunsul. Folosiți cum doriți răspunsul respectiv.

După acest dialog, apelul s-a întrerupt. Peste șapte minute însă, Iaroslav Martin a revenit, precizând din start că „la mine s-a întrerupt” și că nu el a pus capăt apelului precedent. Fostul director al SPPS ne-a spus că vila a fost folosită „cu scop de serviciu”, fără a preciza care a fost exact acest „scop de serviciu ”. După ce am insistat din nou să ne spună dacă doar el și familia sa a folosit vila, Iaroslav Martin ne-a răspuns:

I.M.: Cum poate să fie folosită numai de o persoană? Vila a fost folosită în diferite scopuri când era necesitate și cu alte persoane din cadrul serviciului.
A.E.: Deci acolo s-au cazat și alți angajați de la SPPS?
I.M.: Din caz în caz – da. Din caz în caz – da.
A.E.: Din caz în caz ce înseamnă mai exact?
I.M.: Când era scopul sau când era necesitate, era și așa moment.
A.E.: Dar în vara anului trecut, care era necesitatea închirierii?
I.M.: Asta e momentul restricționat.
A.E.: Ce poate fi restricționat când sunt banii instituției și… 
I.M.: Eu vă spun că a fost restricționat din cauză că a fost folosit cu scop de serviciu. Eu acum nu vă descifrez că era necesitatea din cauza unu, doi, trei sau patru. 
A.E.: Nu înțeleg ce necesitate de serviciu poate fi la o vilă pe Nistrului în care poți să te odihnești. 
I.M.: Asta Dvstră nu înțelegeți. Ridicați Legea 134 și o să vedeți care sunt sarcinile și atribuțiile SPPS, cu ce se ocupă Serviciul. Atunci o să aveți puțină înțelegere despre ce merge vorba.

Multe dintre vilele în care se odihnesc demnitarii au și pontoane proprii, care facilitează acostarea diferitelor ambarcațiuni. Sursă foto: Agora.md 

ZdG a scris recent că mai multe ministere și agenții guvernamentale au alocat, în 2020, peste două milioane de lei pentru locațiunea unor vile din cadrul complexului gestionat de Instituția Publică (IP) „Pensiunea din Holercani”. Vilele, aflate într-o zonă pitorească, pe malul râului Nistru, sunt destinate relaxării demnitarilor. În total 11 instituții de stat au închiriat pe parcursul anului 2020 căsuțe de odihnă la Holercani, achitând, împreună, 2,04 milioane de lei. Pe lângă prețul chiriei, unele instituții au achitat, separat, și utilitățile. Unele dintre vile au fost folosite exclusiv de către conducătorii instituțiilor și de familiile acestora, fapt ce a dus, în unul dintre cazuri, la demararea unei anchete interne și la sesizarea Procuraturii.

Am solicitat ministerelor și agențiilor care au alocat bani pentru odihnă pe timp de pandemie să explice care a fost necesitatea închirierii unor vile pe malul Nistrului, inclusiv în perioada stării de urgență din 2020, dar și cine au fost persoanele care au beneficiat de confortul unităților de cazare. Până la data publicării acestui articol doar opt instituții din 11 au răspuns solicitărilor de informații. Răspunsurile au fost însă incomplete și, parțial, neclare, și nu au fost divulgate numele persoanelor beneficiare. În același timp, multe dintre răspunsuri conțin argumente și formulări similare sau chiar identice, ceea ce dă indicii că răspunsurile au fost coordonate.