Deși peste tot în lume despre orașe inteligente sau smart cities se
discută tot mai mult, conceptul rămâne a fi relativ nou pentru Republica Moldova.
Care este diferența dintre orașul prezentului și un oraș din anii 2000?
Un oraș inteligent este mai întâi
de toate format din oameni inteligenți. Putem implementa tehnologii moderne
pentu protecția mediului, gestionarea deșeurilor, mobilitate sau transport, dar
scopul final al unui oraș inteligent este să creeze condiții bune de viață
pentru locuitori.
Conceptul de oraș inteligent nu este
doar un termen popular și modern, ci și din ce în ce mai vital pentru
dezvoltarea unui oraș, fie el mic sau mare. În prezent concurență există nu
numai între diferite companii sau producători care își dezvoltă afacerile, dar
și între orașe și țări.
Orașele inteligente reprezintă, în
fond, o metodă de gestionare a treburilor orășănești cu ajutorul cunoștințelor
și tehnologiilor disponibile, care până recent erau de neimaginat. Tehnologia
poate fi cumpărată, dar construirea unui oraș inteligent durează ani de zile,
luând în considerație specificul, istoria, tradițiile culturale și, de
asemenea, posibilitățile economice ale unui anumit oraș. Tendința orașelor este
de a atrage cât mai mulți tineri, profesioniști și antreprenori pentru a dezvolta urba. Sunt elaborate programe de
dezvoltare și strategii de a atrage mai mulți turiști și oaspeți, de a deschide
mai multe instituții de învățământ, și toate acestea, pentru ca orașul să
prospere și, prin urmare, statul să se dezvolte. Acesti factori obligă
autoritățile locale și municipalitățile să fie inovatoare și să ofere condiții
și soluții „inteligente” tinerilor, cercetătorilor și întreprinzătorilor. Orașele
inteligente trebuie să implementeze cele mai noi tehnologii pentru a putea crea
și îmbunătăți calitatea vieții tuturor, nu doar a unui anumit grup de oameni.
Dacă e să comparăm un oraș european
din anii 2000 și unul din 2020, vom observa că 20 de ani în urmă infrastructura
era una digitală. Toată infrastructura – energie, transport, ecologie, sănătate
– erau dezvoltate separat, iar datele erau colectate combinat. Deci,
concluzionăm că orașele inteligente au evoluat din orașele digitale, ca urmare
a interconectării tuturor acestor sectoare, cu un accent sporit pe ecologie și
durabilitate.
Care este orașul inteligent de la care Chișinăul ar trebui să ia exemplu?
Cred că orașul Chișinău nu trebuie
să ia exemplu de la alte orașe. Fiecare oraș trebuie să fie inteligent, în
măsura în care să poată să rezolve problemele locuitorilor săi, să le asigure
un mod de viață durabil și ecologic, și să răspundă provocărilor zilnice pe
care le are orice locuitor al orașului. Totodată, cred că cel mai inteligent
oraș este Amsterdam. Acest oraș are un concept și o direcție clară de
dezvoltare. În fiecare an aici se organizează pentru locuitori Smart City
Challenge, se acordă o atenție deosebită mediului înconjurător, se promovează
foarte mult transportul ecologic, locuitorii sunt îndemnați și susținuți să
utilizeze mașinile electrice, bicicletele și transportul public. Pe străzi
puteți găsi iluminat stradal inteligent, care monitorizează fluxul de pietoni
și mașini, iar în baza datelor colectate, se reglează iluminatul automat,
astfel se reduce intensitatea energetică. A fost creat un centru de informare
unde fiecare poate urmări grafice, publicații și rezultatele specifice ale
proiectelor inteligente.
Orașul Viena a construit un cartier
inteligent – Aspern, care, de asemenea, are un sistem sofisticat de comunicare cu
cetățenii săi pe subiectul dezvoltării orașului. Londra, la fel, este un exemplu
de soluție inteligentă în gestionarea deșeurilor. Lista poate continua. Ne
putem inspira din străinătate, dar o soluție concreta nu poate fi preluată,
deoarece după cum am menționat anterior, fiecare oraș are necesitățile și
specificul său.
Cum ar fi necesar să fie colectate datele pentru ca un oraș să fie
inteligent?
Piatra de temelie a unui oraș
inteligent ar trebui să fie un „hub de date” centralizat, adică un loc în care
vor fi colectate toate datele din diferite surse, iar mai apoi analizate și
evaluate. Aceste surse pot fi, de exemplu, lămpile LED. Cu ajutorul senzorilor
amplasați în iluminatul public, se poate de colectat date, nu doar despre
nivelul de poluare a aerului sau despre traficul mașinilor, dar lămpile pot fi
folosite drept sursă de energie pentru încărcarea vehiculelor electrice sau
chiar a telefoanelor mobile. Fiecare cetățean poate contribui la îmbunătățirea
infrastructurii orașelor, de exemplu, prin instalarea contoarelor inteligente,
astfel, consumatorul poate avea o imagine de ansamblu în timp real a consumului
și nu trebuie să aștepte facturile de la sfârșitul lunii. De asemenea, datele
pot fi colectate din imagini prin satelit sau aplicații specializate, unde
rezidenții își pot nota ideile și reclamațiile.
Posibilitățile de utilizare a
tehnologiilor sunt nelimitate. Senzorii și dispozitivele care colectează date
și informații constituie doar o mică parte din proces. Aceste date trebuie
procesate și analizate rapid, în timp real. Cel mai important lucru este că
aceste date să poata fi partajate și schimbate între diferite tehnologii.
Soluțiile tehnologice trebuie să permită schimbul de date nu numai între
senzori și dispozitive, ci și între platforme, locații și distanțe. Prin
urmare, schimbul de date pe platforme multifuncționale de informații este mai
important decât însăși tehnologia. Aceasta este solutia care va duce la mai multă
inovație, securitate și rezolvarea problemelor actuale.
De ce orașele trebuie să adopte soluții digitale ca să devina
inteligente?
Există mai multe motive. Primul
motiv este că tot mai mulți oameni se mută la oraș, astfel este nevoie de găsit
soluții pentru a face față creșterii numărului de populație în orașe. Un alt
motiv, generat de un fenomen care se întâlnește și la noi în țară, este
îmbătrânirea populației, respectiv, infrastructura orașelor va avea nevoie de
unele schimbări, comparativ cu situația actuală.
Un alt factor care duce la adoptarea
soluțiilor digitale este dezvoltarea clasei de mijloc care are necesități din
ce în ce mai mari. Nu în ultimul rând, trebuie menționate măsurile de
austeritate, care duc la reducerea bugetelor orașelor. Acest lucru afectează
modul în care un oraș își va cheltui banii. De exemplu, Chișinăul cheltuie
foarte mulți bani din bugetul său pentru gestionarea deșeurilor.
Cât de receptivă este populația la noile tehnologii? Trebuie să fie educată
în această privință?
Pentru generația mea și pentru
generațiile următoare, educația trebuie să fie cel mai important lucru.
Consider că succesul în educație va depinde în vitorul apropiat de utilizarea
tehnologiilor moderne și a sistemelor informaționale. În școli, pe lângă
disciplinele tradiționale, precum matematica și limba română, ar trebui să fie
introduse discipline, precum programarea și educația financiară. În același
timp, școala trebuie să învețe generațiile tinere cum să se comporte și ce trebuie
să facă atunci când o anumită tehnologie eșuează. În general, există un
paradox, pe de o parte, orașele inteligente promovează tehnologiile noi și
sustenabilitatea ecologică, iar, pe de altă parte, creează o anumită dependență
a oamenilor față de tehnologii și de energie.
Ce rol poate juca orașul inteligent în sănătate sau educație?
Un serviciu medical inteligent are
la bază, mai întâi de toate, accesibilitatea datelor despre sănătatea
persoanelor. Tendința actuală este de a monitoriza pacienții continuu, pentru a
interveni operativ în situațiile critice. Integrarea acestor sisteme de
sănătate în conceptul general al unui oraș inteligent este foarte interesantă.
De exemplu, pentru a monitoriza timpul de sosire a ambulanței la pacienți. De
asemenea, educația inteligentă are la bază instruirea personalizată a copiilor,
deoarece fiecare elev este personalitate și percepe informația diferit. Cu
ajutorul noilor tehnologii, de exemplu, fața elevului este scanată și în
funcție de expresia feței sale, sistemul modifică automat planul educațional,
astfel încât elevul să absoarbă cât mai bine informațiile prezentate. Aceste
metode au un mare succes, în special în predarea limbilor străine.
Care este rolul mediului de afaceri în construirea unui oraș inteligent?
Desigur, o cooperare strânsă între
mediul afaceri și administrația autorităților publice este necesară pentru
implementarea noilor tehnologii. Schimbul de experiență între mediul de afaceri
și primării, împărtășirea cunoștințelor, sunt cheia succesului. Un rol
important îl joacă și deschiderea companiilor către noile tehnologii care
permit crearea unui ecosistem urban coerent, datorită căruia eficiența
gestionării orașului va crește, locuitorii vor fi mult mai fericiți, iar
calitatea vieții lor mai ridicată. Această abordare creează oportunități pentru
dezvoltarea orașelor inteligente și o atitudine pozitivă a locuitorilor față de
soluțiile inovatoare.
Tehnologiile inteligente pot fi implementate și în orașele mici?
Cred că potențialul cel mai mare al
orașelor mici în a implementa tehnologiile inteligente ține de domeniul
transporturilor, al energiei și, de asemenea, de mediu.
Cu toții cunoaștem că tehnologiile inteligente sunt costisitoare. Cât de
rentabile sunt aceste investiții, în cât timp se răscumpără?
Atunci când vorbim despre orașe
inteligente, trebuie să utilizăm mecanisme financiare și modele de afaceri
netradiționale. Un exemplu pot fi EPC-urile (Contractele de Performanță
Energetică) sau contractarea Companiilor de Servicii ESCO pentru a implementa
măsuri de eficiență energetică și de economisire a cheltuielilor. Aceste modele
de afaceri presupun, la fel, o procedură de achiziție a serviciilor, unde
companiile selectate vor face o analiză a stării actuale, spre exemplu, a unei
clădiri sau a iluminatului stradal, și în baza acestei analize va propune o
soluție tehnică pentru a realiza economiile necesare.
Investițiile în soluții tehnice
selectate sunt finanțate din resursele proprii ale companiei. Această companie
este plătită ulterior din economiile realizate. Ideea de bază este că, o
perioadă de timp, orașul va achita companiei serviciile executate în baza
economiilor reale pe care le are. După finalizarea proiectului, consumul de
energie ar trebui să fie considerabil mai mic, având și un impact pozitiv
asupra mediului.
Piața serviciilor energetice se
află la un stadiu incipient în Republica Moldova, iar principala barieră până
nu demult a fost abordarea reticentă a instituțiilor financiare la un asemenea model
de afacere și cadrul normativ imperfect. AEE fiind o instituție responsabilă,
cu atribuții în acest domeniu, am inițiat, în acest an, realizarea unei foi de
parcurs în care vom identifica soluțiile și pașii care trebuie întreprinși
pentru a ajusta cadrul normativ, instituțional și fiscal, și contractele de
performanță energetică în sectorul public să devină o realitate. Totodată,
vreau să menționez că sectorul privat are undă liberă și nu are nici o
constrângere de a implementa asemenea proiecte netradiționale.
Mobilitatea este o problemă importantă pentru orașe. Există vreo soluție
optimă generală pentru orașe, care ar lucra și în Chișinău?
Sistemele de gestionare a
traficului urban utilizează deja o gamă largă de senzori, de la detectoare
fizice, camere video, până la procesarea imaginii spațiale. Trebuie remarcat
faptul că până și propriul vehicul sau telefonul mobil în acest concept devine
un senzor inteligent care oferă date importante.
Gestionarea traficului urban va
depinde din ce în ce mai mult de gestionarea corectă a diferitor tipuri de
transport, vehicole, biciclete, automobile sau taxiuri. Transportul public în
viitor va juca un rol foarte important, iar electromobilitatea va fi de neînlocuit,
deoarece este mai puțin nocivă și nu poluează atmosfera. Cetățenii vor concepe
transportul public prin prisma serviciiilor de mobilitate și vor avea cerințe
din ce în ce mai mari, așa cum le au acum față de serviciile de telecomunicații.
Pentru a satisface cerințele, va fi posibilă utilizarea smartphone-urilor, care
pot fi întrebuințate pentru optimizarea rutelor individuale, inclusiv a
plăților mobile pentru aceste servicii.
Cu certidudine în Europa găsim multe orașe inteligente, dar în Moldova
orașele tind să fie inteligente?
Undeva poate chiar și involuntar,
dar eu cred că localitățile din Republica Moldova cu pași foarte modești tind
spre a deveni localități inteligente. Este evident că avem de parcurs un drum
foarte lung până vom construi orașe inteligente veritabile, dar este bine că am
făcut primii pași. Și această v-o comunic în cunoștință de cauză, prin prisma
proiectelor pe care le-am implementat noi pe parcursul ultimilor ani.
În linii generale, localitățile din
țara noastră au implementat așa tehnologii ca de exemplu, furnizarea de date deschise,
iluminat inteligent, clădiri eficiente din punct de vedere energetic, sisteme
de control a traficului. Multe localități au elaborat planuri de dezvoltare,
inclusiv planuri de acțiuni, unde cu siguranță au prevăzut și o componentă de
smart city.
Dacă e să mă refer la proiectele
finanțate de AEE, pot să vă comunic că am finanțat în câteva localități sisteme
de iluminat stradal care pot fi reglate de pe telefonul mobil, prin
telegestiune, de asemenea, au fost construite sisteme de iluminat stradal unde
au fost instalate sisteme de dimare (controlul intensității luminoase), am
implementat proiecte unde au fost instalate sisteme de colectare a datelor
privind temperatura de afară, umiditatea, stații radio și monitorizarea video
în locuri publice, rețele wi-fi, încărcarea telefoanelor mobile din surse
regenerabile, treceri de pietoni inteligente etc. La fel și orașul Chișinău, în
ultima perioadă se concentrează pe conectarea diferitelor aspecte ale
infrastructurii, precum energie, transport, eficiența energetică a clădirilor
sau introducerea de servicii inteligente, precum sistemul de plăți electronice
în transportul public. Această soluție are un potențial mare de dezvoltare în
viitor. Ele pot fi combinate cu alte elemente de infrastructură, cum ar fi parcări
urbane sau o rețea de închirieri de biciclete urbane.
Foarte multe proiecte din țara
noastră se implementează în infrastructură, de exemplu, în gestionarea
deșeurilor, energie, aprovizionare cu apa etc., și deseori se neglijează
investițiile în proiecte în care locuitoriii ar putea comunica mai mult între
ei, s-ar asocia în comun pentru a construi un oraș mai prietenos, astfel
oamenii pur și simplu ar trai mai bine, ar câștigă mai bine, ar avea mai mult
timp pentru ei și pentru familiile lor. Per ansamblu nu cred că stăm rău la
capitolul ideilor inovatoare sau implementarea proiectelor pilot. Cred că
totuși rămânem în urmă la implementarea pe scară largă și la replicarea
ulterioară a acestor soluții, care necesită de obicei o schimbare de abordare
din partea societății, și nu în ultimul rând a conducerii localităților.
Ce credeți că le lipsește localităților din Republica Moldova pentru a
deveni inteligente?
Principala problemă este bineînteles
cea financiară. O altă problemă, pe care o văd eu, este lipsa unui concept
comun al localităților noastre pentru acest domeniu. Din punct de vedere
tehnic, fiecare element al ecosistemului urban are propria inteligență, fie că
este vorba de bănci, sistemul de gestionare a deșeurilor, iluminatul public
etc. Dar aceasta nu înseamnă că aceste sisteme odată fiind instalate automat,
fac orașul mai inteligent. Doar atunci când acestea sunt interconectate între
ele, între mai multe sectoare, putem vorbi despre soluții inteligente. O astfel
de cooperare pe orizontală este o condiție necesară pentru dezvoltarea orașelor
inteligente din țara noastră.
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!