„Cine se așază la noi la masă să mănânce doar salată?!” întreabă Rodica Sturza, doctoră habilitată la Universitatea Tehnică a Moldovei.
Co-autoarea capitolului dedicat alimentației, nutriției și sănătății din Republica Moldova în volumul „Nutritional and Health Aspects of Food in the Balkans” („Aspectele nutriționale și de sănătate în Balcani”), spune că moldovenii mănâncă cel mai mult pâine, ouă, lapte și produse lactate și mai puțină carne roșie, fructe și legume proaspete.
Prea puțin fier
Rodica Sturza spune că în Republica Moldova se consumă foarte puțină carne roșie, motiv pentru care avem deficiențe de fier, ceea ce duce la scăderea numărului de globule roșii și hemoglobină, provocând anemie.
„Înainte, carnea era pe masă doar în zilele de sărbătoare. Pâinea era alimentul care aducea saț la orice masă. De aceea, tradițional, consumul de pâine este mai ridicat. În mediul clasic rural, pâinea stă întotdeauna în capul mesei.”
În Programul național în domeniul alimentației și nutriției pentru anii 2014-2020, Ministerul Muncii și Protecției Sociale argumenta în 2013 că fiecare al cincilea copil și circa o treime dintre femeile de vârstă fertilă și peste 40% dintre femeile gravide suferă de anemie.
Problema este și în obiceiurile noastre alimentare, explică doctora habilitată. „Dacă mănânci o bucată de carne roșie cu pâine și mai bei o cană de ceai, atunci fierul se asimilează foarte prost, pentru că ceaiul conține niște compuși care blochează asimilarea fierului în organism”.
Deficiențele de iod
Același Protocol spune că în 2012 unul din trei copii suferă de deficiență de iod. Într-un articol din revista de știință, inovare, cultură și artă Akademos, Rodica Sturza a scris despre „Deficiențele nutriționale de iod și strategii de eradicare”, în care spune că produsele alimentare folosite zilnic de către majoritatea populației Republicii Moldova „nu sunt prea bogate în iod”. Acest lucru se datorează faptului că solurile și apa din țară sunt sărace în acest element.
La nivel global, deficiența de iod în timpul sarcinii provoacă dizabilitate intelectuală ireversibilă la 15 mii din 40 nou-născuți anual. Tot din cauza insuficienței de iod, este mărit volumul glandei tiroide. Respectiv, studiul spune că cel puțin o femeie din patru din întreaga lume are unul sau mai mulți noduli tiroizi după vârsta de 40 de ani, mai mult de 90% din acești noduli fiind benigni.
„În perioada sovietică, la școală, fiecare săptămână începea cu sora medicală care venea și dădea la copii câte o pastilă de «Antistrumin» [pastilă cu iod]. După independență, această practică nu a mai fost aplicată și, la un moment dat, s-a depistat că au apărut probleme de sănătate”, amintește cercetătoarea.
„Ca sarea în bucate”
O altă problemă menționată de Rodica Sturza este consumul ridicat de sare. „E cumva istoric argumentat. Înainte nu existau atâtea metode de conservare. Se făceau conserve prin metoda sărării. Și dacă o să iei, de exemplu, salamurile produse la noi – toate sunt foarte sărate, ca să majoreze termenul de păstrare. De asemenea, și în pâine s-ar putea de micșorat cantitatea de sare. Dar sarea dă gust și poate ascunde foarte multe defecte”.
Ministerul își propusese ca până în 2020, consumul de sare să fie redus până la 8 grame pe zi și mai puțin, pe când Organizația Mondială a Sănătății recomandă mai puțin de 5 grame pe zi. Cercetătoarea remarcă că în Moldova se consumă în continuare câte 11-12 grame de sare pe zi. „Mai este un motiv – gustul format al consumatorului. Dacă omul s-a obișnuit cu multă sare, nu-l poți schimba atât de ușor”, spune Rodica Sturza, menționând că sarea este prima cauză a numărului mare de îmbolnăviri ischemice.
Organizația pentru Alimentație și Agricultură Moldova a scos în evidență trei factori determinanți pentru o dietă săracă: sărăcia, lipsa educației alimentare și agricultura nesustenabilă.
Fotografii de Tatiana Beghiu
