3,6 mii de hectare sau mai puțin de un procent din toate terenurile agricole din țară au fost asigurate anul trecut contra riscurilor din agricultură.
Fermierii spun că, deși statul subvenționează primele de asigurare, condițiile oferite de companiile de asigurări nu sunt atractive. Pe de altă parte, responsabilii de la Ministerul Agriculturii spun că anul acesta sunt premise pentru îmbunătățirea situației în acest domeniu datorită modificărilor la legea privind asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură.
Cum statul subvenționează asigurarea riscurilor în agricultură
Începând cu anul 2005, agricultorii pot beneficia de sprijin financiar al statului prin mecanismul de subvenționare adițională a riscurilor de producție în agricultură. Ce înseamnă aceasta? Agricultorii care încheie contracte cu companiile de asigurări pot beneficia de susținerea statului la acoperirea unei părți din primele de asigurare.
Din 2014 până în 2020, statul acoperea 50 la sută din valoarea primelor de asigurare. Cu toate acestea, anul trecut, la Agenția de Investiții și Plăți pentru Agricultură (AIPA) au fost depuse doar 84 de cereri de acordare a sprijinului financiar în sumă de 7,6 mln de lei, dar, după examinarea dosarelor, au fost acceptate 54, fiind alocate din fondul național de dezvoltare a agriculturii 6,28 milioane de lei. Restul dosarelor au fost trecute pentru următorul an.
La finele anului trecut, Parlamentul a modificat legea privind asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură și a majorat această cotă până la 70 la sută. Deci, începând cu 2021, producătorii agricoli achită doar 30% din valoarea primelor de asigurare stabilite în contract, iar 70% le achită AIPA.
Vasile Șarban, șef de direcție la Ministerul Agriculturi, Dezvoltării Regionale și Mediului, speră că această premisă va încuraja tot mai mulți fermieri să-și asigure producția agricolă.
De asemenea, a fost modificat pachetul de asigurări, în care a fost inclusă și asigurarea calității produselor.
„De exemplu, un producător de mere și-a asigurat roada împotriva grindinei. S-a întâmplat calamitatea și grindina i-a afectat livada. Până acum, asiguratorul nu achita despăgubirea, pentru că nu s-a redus din cantitatea recoltei, ci din calitatea acesteia. Acum, agricultorul va putea să meargă la compania de asigurări să-și asigure calitatea produsului.”
Acesta consideră că lucrurile ar sta altfel dacă ar fi mai mulți fermierii care ar apela la companiile de asigurări. „Dacă am avea o treime din suprafața terenurilor asigurate, companiile ar diversifica pachetele propuse, iar primele achitate cu siguranță ar fi mai mici”, se arată convins Vasile Șarban.
De ce agricultorii evită companiile de asigurări
Agricultorii însă declară că nu există încredere față de asiguratori, dar și că nu au bani suficienți pentru a-și asigura exploatația agricolă. Vasile Mîrzenco, director executiv la Federația Națională a Fermierilor, spune că fermierii nu apelează la companiile specializate și din cauza condițiilor de asigurare neprielnice.
„Deși statul subvenționează primele de asigurare, condițiile nu sunt credibile. Au fost istorii neplăcute în trecut, când agricultorilor li s-au căutat motive pentru a nu le achita pagubele.”
Acesta consideră că un alt factor important este că majoritatea absolută a agricultorilor mici și mijlocii nu au surse financiare disponibile în perioada asigurărilor, când trebuie să cumpere motorină, semințe și îngrășăminte. Totodată, el spune că nici companiile de asigurări „nu sunt înaripate” să asigure agricultorii, mai ales în anii mai grei, cum a fost anul trecut, când seceta a cuprins întreg teritoriul țării.
Una din soluții ce ar îmbunătăți situația în domeniu ar fi, în opinia lui Mîrzenco, simplificarea la maxim a procedurii, dar și a pachetului oferit de companiile de asigurare. „Să nu fie asigurarea separată și la îngheț, și la grindină, și la inundații, ci una singură – asigurarea la calamități naturale. Dacă m-o pălit o calamitate, celelalte calamități nu mai au ce să distrugă”, explică Vasile Mîrzenco.
Nicolae Lavric, agricultor din raionul Briceni, care are în proprietate o livadă de meri, ne-a spus că apelează la companiile de asigurări pentru a-și proteja livezile de anumite riscuri și că în anii trecuți a primit despăgubiri în urma calamităților. „Anul acesta am asigurat livada de 40 de hectare contra înghețului și grindinei”, spune el. Potrivit lui, există avantaje în acest mecanism. „Dacă, Doamne ferește, o bătut grindina, poți cere despăgubiri”, spune el, dar adaugă cu o voce mai moale „de-amu dacă ți-ar da sau nu – asta e altă vorbă”. Lavric consideră că fermierii nu apelează la această metodă, în special, pentru că nu au bani.
Expertul economic Viorel Chivriga spune că numărul infim de fermieri care apelează la companiile de asigurări sunt condiționate de neîncrederea agricultorilor în companiile de asigurări, dar și de pachetele propuse, care nu pot acoperi toate riscurile. „Sunt ani, când se produc câteva riscuri. În 2020 a fost secetă, îngheț și grindină”, spune el. În plus, se pare că politica statului este ineficientă. Deși subvenționează primele de asigurări, numărul agricultorilor care se asigură este infim. „Ar trebui să se întrebe unde și ce nu funcționează”, afirmă expertul.
Companiile de asigurări diversifică pachetele
Oleg Galbura, șeful Secției asigurări în agricultură la „General Asigurări” SA, una dintre cele mai mari companii care prestează servicii de asigurări, susține că, deși datele AIPA arată că doar 54 de dosare au acceptate spre finanțarea de la stat în acest domeniu, numărul agricultorilor care au apelat la companiile de asigurare este mai mare. Doar compania la care activează a semnat anul trecut 118 contracte de asigurare, fiind subscrise prime în valoare de aproape 6 milioane lei.
La rândul său, compania a achitat despăgubiri totale în valoare de circa 210 procente în raport cu primele încasate. Adică, la fiecare leu încasat s-au achitat despăgubiri de 2,1 lei.
În anul curent se observă o tendință de majorare a cererilor, fiind încheiate deja 192 de contracte. În topul solicitărilor sunt: asigurarea contra secetei, grindinei și a înghețurilor, la fel ca și a animalelor domestice. „Avem în pachet și oferte mai puțin obișnuite cum ar fi: invazia lăcustelor. Deși pachetul nu este solicitat, acesta există”, explică el.
Totodată, Galbura spune că, deși companiile de asigurări propun pachete de asigurare pe riscuri aparte, acestea ar putea fi combinate așa cum solicită agricultorii.
„Noi am putea face pachete cu riscuri combinate, de exemplu grindina, seceta, înghețurile, inundațiile, dar acestea vor fi destul de scumpe pentru agricultori, întrucât costul asigurărilor este legat de rata daunelor.”
În ceea ce privește asigurarea calității produsului, așa cum prevede legea nouă, Galbura recunoaște că încă se lucrează la acest pachet, „dar luăm în calcul momentele care să stabilească pagubele doar de riscul asigurat. Rămâne să decidem. Încercăm să-l aplicăm”.
Cum se calculează prima de asigurare în agricultură
Întâi de toate, solicitantul trebuie să ofere informații generale despre bunurile care le asigură, cum ar fi suprafața, tipul de activitate (livezi, grâne, legume, etc.), numărul de cadastru, proprietate sau arendă, etc. Apoi specialiștii companiei de asigurări se deplasează în teren, unde vor determina starea livezii sau a culturilor, dacă sunt îngrijite, tratate la timp, dacă sunt uniformizate, ș.a.
Pentru a calcula costul primei de asigurare în caz de grindină, vom folosi exemplul unei livezi de meri cu suprafața de 1 hectar. Astfel, se face următorul calcul:
- Se ia în considerație roada medie căpătată în ultimii cinci ani și se aplică următoarea formulă: din acești cinci ani se exclud doi ani (când roada a fost cea mai mică și roada cea mai mare) și se face media pentru trei ani;
- La fel, se face media prețurilor pentru ultimii trei ani. De exemplu, ai o recoltă de 20 tone la hectar, iar merele s-au vândut la un preț mediu de 3 lei/kg. Tariful la grindină la livada de măr este de în jur de 6%. Înmulțim 20.000 kg la 3 lei și aplicăm tariful de 6%. În final obținem 3.600 lei – prima de asigurare la hectar.
- Astfel, agricultorul va plăti 1.200 de lei prima de asigurare împotriva grindinei pentru un hectar de livadă de meri, adică 30%, restul fiind asumat de către stat.
