Experții asociației pentru drepturile omului „Promo-LEX” au prezentat, vineri, mai multe recomandări printre care promovarea necesității accesului necondiționat pentru instituțiile internaționale de monitorizare a drepturilor omului pe teritoriul regiunii transnistrene. Experții susțin că în perioada pandemică teritoriul din stânga Nistrului a devenit și mai izolat comparativ cu anii precedenți din cauza unor restricții suplimentare impuse de autoritățile separatiste de la Tiraspol.

„Dacă rapoartele anterioare relevau lipsa accesului pentru instituțiile sau misiunile de monitorizare ale drepturilor omului, în anul 2020, situația s-a înrăutățit ca urmare a aplicării unor restricții suplimentare. Pandemia de COVID-19 a fost utilizată de către administrația de facto a regiunii drept paravan pentru o serie de acțiuni de limitare a drepturilor și libertăților fundamentale.

Pentru respectarea drepturilor omului este necesară implicarea activă și reacționarea promptă în soluționarea cazurilor individuale de încălcare gravă a drepturilor omului. O altă recomandare este adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a proiectului de lege cu privire la mecanismului de sancționare a persoanelor responsabile de încălcarea drepturilor omului (Legea Magnitsky). Și nu în cele din urmă, coordonarea între instituțiile de stat a activităților strategice în domeniul drepturilor omului în regiunea transnistreană”, scrie în Raportul anual Drepturile Omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, lansat de Asociația Promo-LEX. 

O altă problemă revenită la actualitate se referă la fenomenul răpirii de persoane, comis de către structurile de forță din regiunea transnistreană. Pe parcursul lunilor august-octombrie 2020 în Zona de Securitate au fost înregistrate cel puțin șapte cazuri când structurile de forță au răpit persoane invocând diverse motive, dar cel mai frecvent au fost invocate motive de colaborare cu structurile de drept ale Republicii Moldova. Două dintre acestea mai sunt deținute ilegal de către pretinsele organe din regiune.

Așa-numitul minister al securității de la Tiraspol a reținut în august 2020 un cetățean al Republicii Moldova în afară de polițistul angajat al Inspectoratului de Poliție Florești. Administrația separatistă de la Tiraspol îi acuză pe cei doi de spionaj în favoarea Republicii Moldova. 

Adoptarea actului Strategii de combatere a extremismului în Transnistria pentru anii 2020–2026 „a dat frâu liber acțiunilor de intimidare a activiștilor din regiune, iar pe parcursul anului 2020 au fost înregistrate mai multe cazuri de limitare a dreptului la libera exprimare și întrunire”. 

Potrivit avocatului Promo-LEX, Pavel Cazacu „faptul că situația drepturilor omului s-a înrăutățit considerabil în regiunea transnistreană demonstrează odată în plus necesitatea imperativă de a identifica mecanisme de sancționare individuală a persoanelor responsabile de încălcarea gravă a drepturilor omului în acest teritoriu.”

Precizăm că în februarie 2020 regimul separatist de la Tiraspol a cerul Moscovei să intervină și să determine Chișinăul să-și perspecte angajamentele în dosarul transnistrean. Asta deși numai din martie 2020, pe fondul pandemiei de coronavirus a instalat alte 37 de noi posturi de control ilegale, obstrucționând accesul la alimente și medicamente, precum și circulația cetățenilor moldoveni.