Ce se întâmplă cu grâul din rezerva de stat?

Subiectul exportului grâului din rezerva de stat a reveni în vizorul publicului după mai bine de o lună. Deputatul Alexandru Slusari anunța zilele trecute că în portul Giurgiulești se află o navă pregătită să încarce 17 tone de grâu pentru export, dacă vor exista actele permisive de la Agenția Națională de Securitate Alimentară. Grâul ar urma să fie exportat de către compania Agrofloris-Nord, parte a holding-ului Trans-Oil, care aparține milionarului Vaja Jhashi, considerat unul dintre oamenii de afaceri apropiați lui Vladimir Plahotniuc.

Când a început toată povestea

Totul a început la sfârșitul lunii martie, când Vasile Costiuc, președintele Partidului „Democrația Acasă”, afirma că un agent economic încearcă să exporte ilegal grâul ce ar proveni din rezerva de stat. Tot în aceeași zi, mai mulți oameni au blocat camioanele cu grâu de la depozitul de cereale de la Gura Camencii, la fața locului intervenind și poliția.

În acest context, Președinta Maia Sandu a solicitat atunci Guvernului să impună restricții temporare la exportul de grâu. Astfel, la 30 martie, Executivul a adoptat hotărârea prin care impune restricții privind exportul de grâu până la 12 aprilie, menționând că „în anul 2020, agricultorii au fost marcați de secetă, iar economia țării a fost afectată de pandemie, s-a hotărât luarea acestei decizii în scopul asigurării securității alimentare a țării”.

O zi mai târziu, Ministerul Agriculturii asigura că rezerva de stat de grâu alimentar este cu 25% mai mare decât cea prevăzută, statul dispunând de rezervele necesare până la următoarea roadă. Totuși, prețurile la grâu și la făina de grâu au crescut față de 2019, cauzele fiind seceta de anul trecut, dar și criza generată de pandemie.

Conform prevederilor legale, grâul achiziționat de către stat pentru a fi pus în rezerve trebuie împrospătat la fiecare 4 ani pentru a evita degradarea calitativă a acestuia. În acest an, Agenția de Rezerve Materiale ar trebui să lichideze cantitatea de grâu din 2016 și 2017, pentru a fi înlocuită cu roada din 2021. 

Însă mai mulți deputați s-au arătat sceptici privind procedura de „împrospătare” a grâului din rezerva de stat, susținând că acesta ar fi pregătit pentru export, în timp ce cererea, dar și prețul la grâu pe piața internă, a crescut. Astfel, cele 16.855 de tone de grâu din rezerve din 2016 ar trebui vândute la preț redus pe piața locală, ceea ce însă nu s-a întâmplat.

Rezervele din 2016 – la export, din 2017 – pentru piața internă?

Agenția de Rezerve Materiale (ARM) a încercat să dezmintă acuzațiile. Deoarece „nici un agent economic din panificație, morărit sau zootehnie nu a prezentat interesul de a ridica grâul din rezerva de stat la prețul de piață, de circa 4 lei”, ARM a eliberat cele 16.855 de tone de grâu companiei Ancom Angro, obținând garanții financiare în valoare totală de 68,4 milioane de lei că rezerva de grâu va fi suplinită până la 1 octombrie 2021. Compania a vândut mai târziu grâul din rezerva de stat companiei Agrofloris-Nord, parte a holdingului Trans-Oil, care, conform unor opinii, ar deține monopolul în exportul de grâu.

Ulterior, la 14 aprilie, Consiliul Suprem de Securitate reunit de președinta Maia Sandu a cerut Guvernului prelungirea moratoriului pe exportul de grâu expirat cu o zi mai devreme, „pentru a nu admite creșterea prețurilor la produse de panificație pentru categoriile de cetățeni cu venituri mici”. Tot în aceeași zi, Executivul a decis eliberarea a 21 de mii de tone grâu alimentar din roada anului 2017, fiind destinate în special producătorilor de produse de panificație, agenților economici din domeniul morăritului și zootehniei. A fost lansat și un concurs de către ARM, în care s-a menționat că de rezervele de grâu din 2017 vor putea beneficia agenții economici care vor prezenta garanțiile necesare de întoarcere a cantității de grâu împrumutate.

Un articol de Ecaterina Buruiană, stagiară Moldova.org

Foto: Brett Jordan

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.