Evenimentul din această săptămână care a trecut și Prutul a fost epopeea lupului Dany, care a fugit de la o pensiune turistică, unde stătea în spatele gratiilor cu un singur scop – să distreze vizitatorii.
Lupul s-a plimbat prin satul Dănceni, Ialoveni, a mai stat cu bătrânii care așteptau pensia la oficiul poștal. Toți au fost drăguți cu el, considerându-l un câine puțin mai mare, dar cuminte. Apoi Dany a trecut pe lângă școală și s-a oprit pe malul lacului din regiune. Tot acolo a fost momit de o găină dintr-o bază de odihnă de alături. A înșfăcat-o cu ideea unui prânz copios, dar a fost prins de un localnic. A fost închis într-un depozit până autoritățile locale încercau să afle de unde vine.
În timpul nopții, după ce a mâncat găina pe care oamenii i-au lăsat-o în dar, lupul a ros marginea ușii și a evadat. Gaura pe care a făcut-o a fost prea mică și acesta s-a rănit puțin. Peste mai multe ore, animalul a fost prins și întors la stăpân, iar Inspectoratul de Poliție Ialoveni și Agenția de Mediu urmează să verifice toate actele de proprietate asupra animalului și condițiile de „detenție”.
„Lupul a evadat duminică de la baza de odihnă, iar noi l-am văzut marți. Proprietarul îl căuta, dar nu ne-a atenționat. Probabil nu voia să ne speriem. Ei spun că lupul a fost luat de la circ înainte ca acesta să fie închis. La baza de odihnă este amenajată o mini grădină zoo unde mai sunt ținuți păuni, o căprioară și patru urși”, povestește Victoria Butuc-Guranda, primara satului Dănceni.
Nadia Lefter, activistă pentru protecția animalelor, spune că animalele suferă cel mai mult când sunt folosite pentru a distra oamenii pe la pensiuni, mini-zoo, unde au foarte puțin spațiu și se simt rău. „Animalele în general nu ar trebui să fie amplasate în cuști, indiferent de specie”, susține activista.
Animale protejate, dar ucise
În Republica Moldova sunt mai puțin de 50 de lupi, iar numărul lor scade anual din cauza oamenilor care îi vânează, invocând diferite pretexte: că s-au gândit că e un câine sălbatic, că poate are rabie, etc. „În 2013 aveam 100 de lupi, iar pentru că anual sunt uciși câte 10-15 lupi, numărul lor a scăzut simțitor”, explică Anatol Savin, doctor în științe biologice, cercetător științific, coordonator al Institutului de Zoologie al Academiei de Științe din Moldova. Deși nu sunt incluși în Cartea Roșie, lupii nu pot fi vânați, fiind protejați la nivel european conform prevederilor Convenției privind conservarea vieții sălbatice și habitatelor naturale din Europa, convenție adoptată la Berna în 1979 și ratificată ulterior și de Republica Moldova. Iar cei care ucid un lup, potrivit legislației, sunt amendați cu 100 de unități convenționale (până la 50 de mii de lei).
Lupul este o specie agilă feroce, trăiește și vânează în haite alcătuite dintr-un număr diferit de indivizi, în funcție de resursele de hrană. Dacă în zonă sunt mai multe animale copitate mari, atunci și haitele sunt formate din mai mulți membri, să poată să le vâneze mai ușor. Însă, în Moldova, pentru că pădurile de la noi nu sunt bogate în cerbi și căprioare, respectiv, și haitele sunt formate din 2-3 lupi.
Lupii nu sunt niciodată singuri, decât dacă sunt bolnavi și nu pot face față ritmului celorlalți membri ai haitei, spun specialiștii în zoologie. În căutarea hranei, într-o singură noapte, o haită poate parcurge distanța de 20-30 km, lupul având nevoie lunar de 150-200 kg de carne.
Dispariția
În anii ’60, lupii au dispărut din Moldova, odată cu colectivizarea. „Nu aveau ce mânca. Oamenii erau peste tot, iar stânele de oi au fost închise”, explică Anatol Savin. Astfel, timp de 40 de ani, pe teritoriul țării noastre nu au fost lupi decât în grădina zoologică. Aceștia au reapărut în 2005. „La început, ne gândeam că au venit din Ucraina sau România, însă analizele și datele genetice au arătat că nu vin de acolo. Probabil sunt din Belarus. Cândva, conducătorii noștri de țară au adus în regiunea de peste Nistru niște țarcuri cu lupi din Belarus pe care urmau să-i vâneze. Câțiva lupi au evadat și deodată au început să fie observați prin Moldova”, povestește cercetătorul științific. Potrivit lui, comportamentul lupilor de la noi este mai blajin de obicei, aceștia fiind mai obișnuiți cu prezența omului. Mai mult, expertul susține că oamenii nu ar trebui să se sperie de lupi, pentru că ei nu atacă oamenii, asta li se transmite prin memoria genetică, când mii de ani au conviețuit în apropierea lor.
Dacă mai avem nevoie să ținem animalele în captivitate, citește AICI:
Cel mai des lupii sunt întâlniți în zona de sud (moșia satului Avdarma, pădurea Zloți) și în cea de centru (raionul Dubăsari). Lupul își stabilește habitatul în funcție de anotimp. În perioada de reproducere, ianuarie-august, lupii preferă să rămână în păduri și se hrănesc cu vietăți mici, evitând localitățile pentru a-și proteja puii, iar în septembrie merg în căutarea stânelor de oi neprotejate, neîngrădite.
Pentru a-și proteja gospodăriile, oamenii trebuie să le amenajeze și îngrădească corespunzător, dar și să aibă 1-2 câini ciobănești care să protejeze oile. „În cazul acesta, lupii nici nu se vor apropia. Ei nu sunt agresivi și chiar dacă întâlnesc vreo oaie care își protejează puiul, lupii vor prefera să plece de acolo fără să-i atingă”, explică specialistul. Potrivit lui, aceste măsuri vor asigura gospodăriile oamenilor, iar lipsa de hrană îi va face pe lupi să nu se reproducă și să migreze în zone cu suprafețe mari de păduri, cu multe animale copitate și departe de localități.
