Pandemia a adus multe schimbări în viețile noastre. Iar cel mai mult ne-a afectat nu doar fizic, ci psiho-emoțional, mai ales pe angajații sistemului medical care au stat în prima linie a celor mai afectate persoane. Ei au uitat de odihnă, de vacanțe, de timpul petrecut alături de familie și prieteni, au uitat să se îngrijească și de propria sănătate.
„Înainte adormeam în clipa când puneam capul pe pernă, iar acum nici nu pot visa la asta. Am o colegă care spune că s-a odihnit minunat dacă a reușit să doarmă două ore pe zi”, ne spune Galina Chiriacov, șefa secției de terapie intensivă de la Spitalul „Toma Ciorbă”. Specialista povestește că după un an de pandemie – migrenele, durerile de stomac și somnul agitat sunt tot mai frecvente. „Organismul ne atenționează că stresul e mult prea mare și suntem supra-surmenați”, ne spune Galina. Ea recunoaște că dacă instituția ar avea un psiholog, ea și colegii s-ar adresa la acesta, pentru că le este tot mai greu să facă față situației create de pandemie, când văd cum zilnic moare cel puțin o persoană.
„Este sărbătoare ziua când nu moare nimeni la noi”, ne spune obosită Ana Panfil, asistentă medicală superioară a secției de reanimare COVID de la Spitalul de Urgență. „Timp liber nu prea avem. Ziua de lucru începe la 7:00 și se încheie la 19:00. Bem câte 1-2 căni de cafea tare și ne mai energizăm puțin. Dar uneori ești atât de ocupat, că nici nu mai vezi cum trece timpul. Într-o zi pot să moară 9-10 persoane, minim 3. Fiecare deces e greu, dar nici atunci nu avem timp să ne gândim la asta. Trebuie să ne concentrăm pe ceilalți, ca să nu-i pierdem și pe ei”, povestește Ana, pentru care durerile de cap s-au transformat deja într-o rutină pe care trebuie să o ignore cu încăpățânare ca să poată lucra.
| Ce este burn-out?
Burnout-ul este o stare de epuizare emoțională, mentală și adesea fizică provocată de stres îndelungat. Etapele prin care trece o persoană până a ajunge la epuizare sunt: neglijarea nevoilor personale, apariția situațiilor dificile, negarea problemelor, izolarea de familie și de grupul social, schimbarea comportamentului, autodevalorizarea, sentimentul de gol interior, stări depresive, colaps fizic și emoțional. Astfel, într-un moment dat creierul constată că e în criză și prioritatea lui este de a menține organismul în viață. Respectiv, toată energia este îndreptată doar spre supraviețuire. Semnele care ne arată că persoana poate suferi de burn-out sunt: dificultăți de concentrare, scăderea capacității de a rezolva probleme, oboseală permanentă, lipsa energiei, tulburări ale somnului, dureri de cap etc. Burnout-ul afecta dureros pe angajații din sistemul medical, iar pandemia a înrăutățit situația și mai mult, se arată într-un studiu realizat de Medscape. În cadrul sondajului au fost intervievați 7500 de medici din întreaga lume. 64% din respondenți au recunoscut că sunt extrem de obosiți. Când au fost întrebați despre modul în care fac față stresului cauzat de pandemie, 29% din medicii au spus că mănâncă mai mult, 19% au spus că consumă mai mult alcool, iar 2% au spus că iau mai multe stimulente și medicamente. |
Pentru a-i ajuta să se descurce cu stresul acumulat în această perioadă, în 120 de instituții medico-sanitare din 1160, activează psihologi care pot acorda suport psiho-emoțional nu doar pacienților, ci și cadrelor medicale. „Scopul consilierii psihologice este prevenirea situațiilor de stres și arderii profesionale la locul de muncă pe timpul pandemiei. Iar pentru angajații instituțiilor care nu dispun de psiholog, asistența psihologică este asigurată de specialiștii din cadrul Centrelor Comunitare teritoriale de Sănătate Mintală, și, la necesitate, pot fi consultați de către colaboratorii Catedrei Psihiatrie, Narcologie și Psihologie medicală a USMF „N. Testemițanu”, se arată într-un răspuns oferit pentru Moldova.org de către reprezentanții Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.
Despre starea medicilor din prima linie și sindromul arderii profesionale citiți AICI.
„Este puțin spus că medicii sunt acum într-o perioadă stresantă. Colegii lor mor și asta îi face să se gândească mai mult la viața de zi cu zi, la valorile lor. Situația asta s-a întins deja în timp și starea e destul de tensionată, sunt depresivi”, spune Victoria Melnic, psihologă la Centrul de Sănătate din Orhei, care observă în ce stare ies medicii din zona roșie. Fețele le sunt palide, apatice și privesc parcă în gol.
Angajații sistemului medical au fost instruiți online de către psihologi cum să facă față stresului și pierderilor zilnice a pacienților, apropiaților sau colegilor.
