Sadiq Khan, reales primar al Londrei. Cine este musulmanul care conduce o capitală occidentală

Primarul laburist al Londrei, Sadiq Khan, devenit în 2016 primul musulman care conduce o capitală occidentală, a fost reales pentru al doilea mandat, scrie Agerpres.

Sadiq Khan are vârsta de 50 de ani și este fiul unor imigranţi pakistanezi şi crescut într-o locuinţă socială, l-a devansat la alegerile municipale de joi pe conservatorul Shaun Bailey, care are rădăcini jamaicane.

El a obţinut 55,2% din voturi la a doua numărătoare în faţa lui Shaun Bailey. La prima numărătoare, când au fost luaţi în considerare toţi candidaţii, el a obţinut 39,8% din sufragii, comparativ cu 35,1% din voturi pentru Bailey, diferenţa fiind mult mai mică decât anticipau sondajele.

În mandatul său, Sadiq Khan, fost avocat specializat în drepturile omului, şi-a făcut o reputaţie de eurofil convins, cu o poziţie fermă împotriva Brexit-ului şi a unuia din susţinătorii principali ai acestuia, premierul conservator Boris Johnson, predecesorul său la primărie.

În campania electorală, Sadiq Khan a promis insistent crearea de locuri de muncă, în dorinţa de a dinamiza din nou economia unei metropole marcate de pandemie şi de Brexit, o lovitură pentru puternicul său sector financiar.

Pentru a garanta „un viitor mai strălucitor” pentru Londra, cu speranţa de a reitera succesul din 2012, el a pus că vrea să propună candidatura oraşului pentru o ediţie „durabilă” a Jocurilor Olimpice în 2036 sau 2040, care ar stimula construirea unei infrastructuri favorabilă mediului.

Sadiq Khan a crescut într-o locuinţă socială la Tooting, cartier popular din sudul Londrei, alături de şase fraţi şi o soră. Tatăl a fost şofer de autobuz, iar mama, croitoreasă.

În 2005, a renunţat la cariera de avocat pentru a deveni deputat de Tooting, unde el locuieşte în continuare cu soţia şi cele două fiice ale lor.

În primul mandat, printre măsurile sale principale s-au numărat îngheţarea preţurilor la transportul public şi crearea de zone cu emisii de carbon scăzute pentru a lupta împotriva poluării produse de maşini.

El a fost totuşi criticat că nu a putut opri atacurile cu armă albă, o problemă despre care spune că este cauzată de reducerea numărului de poliţişti în urma măsurilor de austeritate ale guvernelor conservatoare.

#Londra #Primar #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creşterea economiei americane a încetinit până la 1,6% în ritm anual în primul trimestru din 2024, comparativ cu un avans de 3,4% înregistrat în ultimele trei luni ale anului trecut, potrivit unei estimări preliminare publicate joi de Departamentul american al Comerţului, transmite Reuters.

Economiştii intervievaţi de Reuters se aşteptau, în medie, la o creştere a Produsului Intern Brut de 2,4%, estimările variind între 1% şi 3,1%.

În primele trei luni ale acestui an, creşterea economiei americane a fost susţinută în principal de cheltuielile de consum. Acestea au urcat cu 2,5%, după un avans de 3,3% în ultimul trimestru al anului trecut. Investiţiile fixe şi cheltuielile guvernamentale la nivel local şi la nivelul statelor au ajutat şi ele la creşterea economiei, în timp ce diminuarea investiţiilor private şi majorarea importurilor au avut un efect negativ asupra PIB-ului.

Săptămâna trecută, Fondul Monetar Internaţional şi-a îmbunătăţit estimările referitoare la avansul economiei americane în acest an, până la 2,7%, de la 2,1% cât prognoza în luna ianuarie, graţie performanţelor peste aşteptări în ceea ce priveşte numărul noilor locuri de muncă şi cheltuielile de consum. În primele trei luni ale acestui an economia americană a creat, în medie, 276.000 de noi locuri de muncă în fiecare lună, faţă de o medie de 212.000 de noi locuri de muncă în fiecare lună din trimestrul octombrie-decembrie 2023.

Până acum, economia americană a dezminţit scenariile pesimiste vehiculate la finele lui 2022, după campania agresivă de majorare a dobânzilor Rezervei Federale.

În prezent, SUA performează mult mai bine decât alte economii avansate, graţie faptului că firmele şi-au refinanţat datoriile, iar consumatorii au profitat de dobânzile mici de dinaintea debutului ciclului de înăsprire a politicii monetare.