În ultimii 15 data de 9 mai a stârnit multe controverse și a fost folosită tot mai mult de Kremlin ca un instrument de propagandă, mai mult decât o zi de comemorare a victimelor celor căzuți în cel de-Al Doilea Război Mondial.
De ce pe 9 mai?
Vinovat de existența zilei de 9 mai este în primul rând timpul, fusurile orare și faptul că naziștii au trebuit să capituleze de două ori. În primul rând, în mai 1945 Germania era pe cale de a fi înfrântă, dar acest lucru urma să fie „oficializat” printr-un act al capitulării.
Primul act al capitulării a fost semnat la Reims, Franța, la ora 02:41 a zilei de 7 mai 1945. Singurul reprezentant al Uniunii Sovietice de la Cartierul General Aliat de la Reims a fost generalul Ivan Susloparov, ofițerul de legătură al Armatei Roșii cu Aliații occidentali. Stalin a fost nemulțumit de condițiile în care a fost semnat actul capitulării. El considera că Germania trebuia să capituleze doar în fața împuternicitului comandantului suprem al Armatei Roșii și a insistat ca actul de la Reims să fie considerat doar unul preliminar, ceremonia finală urmând să fie semnată la Berlin, unde se afla cartierul general al mareșalului Gheorghi Jukov.
Al doilea act al capitulării a fost semnat la scurtă vreme după ora 0:00 a zilei de 8 mai. Reprezentanții URSS, Regatului Unit, Franței și SUA au sosit la scurtă vreme după miezul nopții. După ce mareșalul Jukov a deschis ceremonia, reprezentanții germani au semnat Actul final al capitulării necondiționate a Germaniei, care a intrat în acțiune la ora 23:01 ora Europei Centrale, pe 8 mai. În acel moment, Moscova deja trecuse pe 9 mai, respectiv, de atunci occidentul marchează sfârșitul războiului mondial în Europa pe 8 mai, iar fostele țări membre ale URSS – pe 9 mai.
O altă diferență este că dacă occidentul marchează Războiul al Doilea Mondial din 1939, când Germania a atacat pe 1 septembrie Polonia, URSS marchează „Marele Război pentru Apărarea Patriei”, care începe pe 22 iunie 1940. Iar asta pentru că între 1 septembrie 1939 și 22 iunie 1940, URSS a ocupat jumătate de Polonia, Țările Baltice, o parte din peninsula Karelia de la Finlanda și, desigur, Basarabia, teritoriul dintre Prut și Nistru.
De la comemorare, la propagandă
În perioada 1945 -1991, cât Uniunea Sovietică era încă în viață, ca și mulți veterani ai celui de-al doilea Război Mondial, au fost organizate patru parade militare. Prima în iunie 1945, apoi pe 9 mai în 1965, 1985 și 1990. Ziua de 9 mai în perioada 1947-1965 era o zi ca oricare alta, neoficial fiind doar o zi de comemorare a celor căzuți și o ocazie a veteranilor de a se aduna. În schimb, parada militară cu uriașe coregrafii era organizată în noiembrie, pentru a comemora Marea Revoluție din Octombrie.
După căderea URSS, până în 1995, nu era comemorat nimic. Însă în 1995, în urma eșecului lamentabil al Rusiei în primul război din Cecenia, Boris Elțîn, președintele de atunci, a folosit aniversarea de 50 de ani ca oportunitate de PR, organizând o paradă și invitând o mulțime de demnitari străini la ea, inclusiv președintele de atunci Bill Clinton. De atunci, paradele de 9 mai au devenit anuale, iar sub președintele Putin acestea au devenit și mai de amploare, un fel de „exhibiționism patriotic”.
Panglica negru-oranj
În 2005, la inițiativa unor organizații din Federația Rusă, panglica Sfântului Gheorghe a fost instituită ca simbol al Zilei Victoriei asupra Germaniei Naziste, acestea demarând de atunci o acțiune anuală de distribuire a panglicilor în rândul populației. Până în 2014, panglica Sfântului Gheorghe era ceva ce vedeai, ocazional, de 9 mai pe piepturile politicienilor și pe mașinile susținătorilor.
Printre cei care au fost văzuți purtând panglica a fost și primarul capitalei de atunci, Dorin Chirtoacă, în 2011, când și-a atașat la piept poza cu panglica negru-oranj și una cu tricolor.
Doar că din 2014, în urma crizei din Ucraina, panglica Sfântului Gheorghe a devenit un simbol militaristic rus asociat separatiștilor pro-ruși. Belarusul a anunțat că va sărbători Ziua Victoriei fără panglica Sfântului Gheorghe. Multe alte țări post-sovietice au renunțat la ea, însă aceasta continuă în fiecare an să fie dăruită de 9 mai tuturor participanților la parade.
Marșul „regimentul nemuritor”
În 2011, pe fundalul îmbătrânirii veteranilor celui de al doilea Război Mondial, în orașul Tomsk a fost creată o organizație care îndemna locuitorii să iasă pe 9 mai cu pozele rudelor care au luptat în război. Fenomenul s-a răspândit inițial în mai multe orașe din Rusia, iar după 2014 a început să fie folosit și în alte țări. Având monopol pe „relațiile cu Rusia”, primii care au organizat un așa eveniment în Republica Moldova a fost PSRM, în anul 2016.
Igor Dimitriev, cel care a venit cu ideea inițial, a devenit ulterior unul din critici, după ce guvernul rus a preluat ideea și a „transplantat-o” în politica externă și internă, în detrimentul comemorării victimelor celui de-al doilea război mondial. Nu au ajutat la „notorietatea” acestui eveniment nici faptul că după marșuri apăreau imagini cu fotografii aruncate la coșuri de gunoi sau pe unde apucau, ceea ce denotă că de multe ori participanții duceau cu ei fotografii la întâmplare, nu neapărat a veteranilor.
