Principală  —  Ştiri  —  Social   —   Studiu API. Cum reacționează autoritățile…

Studiu API. Cum reacționează autoritățile la investigațiile jurnalistice pe teme de integritate și corupție?

Foto: api.md

În mass-media din R.Moldova sunt publicate periodic investigații bine documentate despre averile care depășesc cu mult veniturile declarate ale politicienilor și funcționarilor, despre conflictele de interese și concursurile de achiziții netransparente sau trucate, despre alte scheme de corupție. În unele cazuri, instituțiile publice din domeniul luptei cu corupția au reacționat la anchetele jurnalistice și au pornit proceduri de control, în altele însă nu a urmat nicio reacție sau reacția a fost discreționară și conjuncturală, în funcție de realitatea politică. Acestea sunt câteva din concluziile studiului „Reacția autorităților la investigațiile jurnalistice pe teme de integritate și corupție”, lansat la 5 mai 2021 în cadrul unui eveniment online, organizat de Asociația Presei Independente (API) și Transparency International Moldova, relatează api.md.

Autorii cercetării – jurnaliștii Viorica Zaharia și Victor Moșneag, au analizat felul în care au reacționat autoritățile anticorupție la faptele descrise în 19 investigații jurnalistice profesioniste la teme de corupție și integritate, iar studiul conține și o retrospectivă a reacției autorităților în cazul a 10 investigații publicate în ultimii cinci ani, vizând persoane-cheie din instituții publice care au comis fapte ilegale sau la limita legii.

„Ce folos că voi ați scris, dacă nu a urmat nimic..?”

„În societate există percepția că jurnaliștii scriu investigații bune și nimic nu se întâmplă după asta”, a spus Viorica Zaharia la începutul prezentării, adăugând că aceste percepții sunt confirmate de concluziile studiului. „Prin faptul că instituțiile statului nu reacționează sau reacționează formal la ceea ce scrie presa de investigație, ele se discreditează în fața societății, iar într-o anumită măsură asta discreditează și jurnalismul de investigație. Or, deseori auzim reacții de tipul: ce folos că voi ați scris, dacă nu a urmat nimic, omul își caută de treabă și chiar este promovat în funcție..? Sperăm că prin aceste studii, se va pune mai multă  presiune pe autorități să acorde o mai mare atenție investigațiilor jurnalistice care vizează conflictele de intense, concursurile de achiziții, averile care depășesc veniturile declarate etc.”, a menționat autoarea studiului.

După monitorizarea reacțiilor la 19 investigații pe teme de corupție și integritate, publicate în perioada august 2019 – decembrie 2020 de Centrul de investigații jurnalistice, Ziarul de Gardă, RISE Moldova și MoldovaCurata.md, autorii studiului au constatat o disponibilitate mai mare decât în perioadele anterioare din partea Autorității Naționale de Integritate (ANI) de a verifica și a porni controale în baza investigațiilor jurnalistice. Astfel, în toate cazurile monitorizate a urmat o reacție, fie a ANI care s-a autosesizat, fie a altor instituții de stat. Însă eficiența acestor controale nu poate fi evaluată deocamdată, deoarece cea mai mare parte a controalelor sunt încă în derulare. Trei dintre funcționarii vizați în investigațiile jurnalistice au ajuns subiecți ai cauzelor penale, însă doar unul – pentru faptele descrise în investigație, după o sesizare depusă de o persoană terță. După investigațiile jurnalistice a urmat o singură demisie pe motive care includ și faptele descrise în investigație, însă ea a survenit abia după ce alte instituții ale statului au pornit controale (Oleg Ogor, fost vicepreședinte al raionului Criuleni).

După ce a făcut o trecere în revistă a 10 investigații jurnalistice de rezonanță, publicate în ultimii cinci ani, jurnalistul Victor Moșneag, al doilea autor al studiului, a concluzionat că: „Autoritățile nu reacționează după publicarea unor investigații care vizează persoane afiliate guvernării, în unele cazuri reacția apare abia după schimbarea partidului de la guvernare, s-a reacționat la anchete despre judecători, procurori sau alte persoane importante doar când aceste persoane deveneau ostile guvernării și erau „sacrificate”. În mare parte, dosarele penale inițiate nu au nicio finalitate și nu avem persoane sancționate pentru încălcările și ilegalitățile comise”.

Studiul a constatat că autoritățile anticorupție au reacționat discreționar la investigațiile jurnalistice, preponderent conjunctural, în funcție de realitatea politică. În multe cazuri (judecătorii Melniciuc și Sternioală), cauzele penale bazate pe informațiile din investigațiile jurnalistice au fost pornite abia după ce au avut loc schimbări la nivel politic. În cazul fostului președinte al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc, informațiile din investigații au fost confirmate la aproape un an după ce politicianul a fugit din țară, iar partidul său a pierdut guvernarea. Sunt extrem de rare cazurile când persoanele responsabile de proasta gestionare a banilor publici sau înstrăinarea patrimoniului public ajung în fața justiției, iar prejudiciile materiale nu sunt recuperate. O excepție este readucerea în proprietatea statului a unor imobile privatizate ilegal, inclusiv a fostei cantine a Guvernului, însă în alte cazuri, printre care construcția complexului sportiv de la Rezina, pentru care s-au cheltuit fără nicio finalitate 13 milioane de lei, fondurile nu au fost recuperate și nici nu se fac demersuri în acest sens, iar persoanele cu funcții de răspundere care au permis risipa banilor publici nu au fost sancționate.

Studiul conține un șir de recomandări pentru instituțiile statului, inclusiv cele abilitate cu funcții de investigare penală, pentru partidele și blocurile politice, organizațiile neguvernamentale și jurnaliști în scopul asigurării unor reacții operative și adecvate la faptele descrise în investigațiile jurnalistice profesioniste.

Jurnaliștii de investigație și angajații structurilor anticorupție trebuie să fie de aceeași parte a „baricadei”

La evenimentul public de prezentare a studiului au participat peste 40 de persoane, inclusiv jurnaliști, experți anticorupție, reprezentanți ai instituțiilor anticorupție, alte persoane interesate.

Cornelia Cozonac de la Centrul de Investigații Jurnalistice, Vladimir Thoric de la RISE Moldova și Liuba Șevciuc din echipa Cu Sens, au relatat despre experiența de după publicarea investigațiilor, inclusiv despre reacția selectivă a autorităților, dar și despre insuficiența instrumentelor de verificare a bunurilor de peste hotare ale persoanelor din R. Moldova bănuite de corupție. Este regretabil că, în locul reacției adecvate din partea autorităților, în unele cazuri jurnaliștii de investigație sunt intimidați cu procese de judecată, intentate de persoanele vizate în materialele jurnalistice.

Eduard Varzar, adjunctul procurorului-șef de la Procuratura Anticorupție: „Cu siguranță, lucrul pe care-l fac jurnaliștii de investigație este unul important, chiar dacă reacția autorităților nu este cea scontată. Totuși, lucrurile se schimbă, iar autoritățile au devenit mai receptive, asta arată și studiul dvs. Când vorbim despre colaborarea organelor de anchetă cu jurnaliștii, trebuie să ținem cont și de aspectele specifice ale tehnicii de investigație penală, bazate pe anumite standarde probatorii înalte. Nu generalizez, dar uneori există experiențe negative lăsate de alți jurnaliști care fac materiale la comandă, ceea ce pune pată pe jurnaliștii onești”.

Ion Pruteanu, șef Direcție educație anticorupție, Centrul Național Anticorupție (CNA): „Calitatea investigațiilor jurnalistice este primordială, iată de ce ar fi fine ca jurnaliștii să colaboreze direct cu organele competente până a face publice informațiile. Reacțiile autorităților sunt întârziate deoarece și CNA are anumite instrumente, prin care investighează aceste informații. O colaborare mai strânsă ar fi benefică pentru ambele părți”.

La eveniment au mai luat cuvântul Alina Munteanu, inspector principal la Inspectoratul de Integritate, și Viorel Sochircă, șef Direcția evaluare, prevenire și implementare a politicilor ANI, care s-au referit la diferite aspecte ale interacțiunii cu jurnaliștii de investigație, iar Radu Botezatu, șeful Unității de Cooperare Internaționala din cadrul Agenției pentru recuperarea bunurilor infracţionale, a vorbit despre specificul activității aceste agenții.

Kevin Lanigan, consilier superior pentru justiție la Ambasada SUA în Republica Moldova, Secția Justiție Penală și Aplicarea Legii, și fost procuror în statul Arizona, a dat câteva exemple din practica americană când procurorii au investigat cazuri de corupție după investigațiile jurnalistice.  „Nu am văzut un studiu de acest fel în SUA, care ar face legătura dintre jurnalismul de investigație și acțiunile autorităților anticorupție, apreciez această realizare importantă. Sunt fost procuror și am investigat cazuri de corupție și abuz în serviciu care au ajuns în atenția noastră prin intermediul investigațiilor jurnalistice. Jurnalismul de investigație, indiferent despre ce țară vorbim, SUA sau Republica Moldova, trebuie să fie bun oriunde, iar într-un mediu sănătos jurnalismul de investigație poate fi un instrument foarte important pentru organele de drept și alți actori anticorupție”, a declarat K. Lanigan, care a relatat și despre specificul sistemului de drept american.

La sfârșitul evenimentului, Lilia Carasciuc, directoarea executivă a Transparency International Moldova, a remarcat necesitatea realizării unor astfel de cercetări care să pună presiune pe autorități și să urmeze reacții operative care ar conforma intențiile declarate de luptă împotriva corupției. Iar Petru Macovei, directorul executiv API, a remarcat că cel mai important este ca procesul de documentare a investigațiilor jurnalistice bune, care ia mult timp, nervi, stres și nu puțini bani, să aibă finalitatea pe care o așteptăm cu toții, și anume ca persoanele corupte să fie sancționate după cum o merită.