Cum poți combate risipa de alimente la tine acasă. Explicăm

Food waste is sorted at the Puente Hills Material Recovery Facility on Thursday, Feb. 15, 2017. The waste is turned into a slurry and digested along with the treatment of waste water. Los Angeles County produces around 4,000 tons per day of food waste. (Photo by Sarah Reingewirtz, Pasadena Star-News/SCNG)

Risipa de hrană a devenit demult o problemă globală, comună atât țărilor dezvoltate cât și celor în curs de dezvoltare. Alimentele sunt „pierdute” pe parcursul întregului lanț de aprovizionare, de la producător la consumator. Cel mai mare aport în risipa alimentară îl aduc gospodăriile casnice. Fenomenul are grave efecte economice, sociale dar și asupra mediului înconjurător. Dar cum putem combate sau măcar diminua risipa de hrană?

Câte alimente și bani pierdem anual

Imaginează-ți 230 de camioane a câte 40 de tone fiecare – atâtea alimente au fost risipite doar în 2019, mai exact 931 milioane de tone de produse. Mai mult de jumătate din deșeurile alimentare provin din gospodăriile casnice – 61%,  iar 26% vin de la furnizorii de alimente și restaurate și 13% – de la magazinele alimentare.

1,3 miliarde de tone de alimente sunt risipite de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, asta în timp ce tot 1,3 miliarde reprezintă numărul de oameni din întreaga lume se confruntă cu insecuritate alimentară. Convertind în bani, risipa de alimente reprezintă 1trilion de dolari „aruncați” la gunoi anual. 

În Europa, Marea Britanie reprezintă țara cu cea mare rată de risipă alimentară – 14 milioane de tone de anual. Nu avem date exacte despre cum stăm la acest capitol în țara noastră, dar vecinii noștri din România, aruncă anual 2,55 milioane de tone de alimente

Risipa de alimente nu ne afectează doar buzunarul, ci și planeta – păduri defrișate pentru a face loc terenurilor agricole, tone de apă dulce folosită pentru irigare, energie electrică și combustibili arși pentru a fabrica și transporta produse, tone de ambalaje ce nu se descompun, unde mai adăugăm că deșeurile alimentare concurează cu transportul public la capitolul emisiei de gaze cu efect de seră, generând până la 10% din emisiile globale.

Citește și: Cum deșeurile noastre alimentare contribuie la încălzirea globală

Cum combatem risipa de alimente în propria gospodărie

Sperăm că cifrele de mai sus te-au convins să revezi felul în care gestionezi alimentele și mâncarea. Dar cum să diminuăm risipa de hrană în Republica Moldova, țară cu multe sărbători cu mese copioase și cu tradiția de a face rezerve. Iată câteva sfaturi simple și gratuite, care te pot ajuta să reduci risipa de alimente la tine acasă:

  • Fă cumpărături rațional. Nu fă cumpărături pe stomacul gol! Asta te poate determina să cumperi mai mult decât ai nevoie. Fă o listă de cumpărături și nu te lăsa dus de valul promoțiilor, nu cumpăra produse la preț redus dacă nu ești sigur că vei reuși să le consumi.
  • Fă o evidență a produselor din frigider sau din sertare. De multe ori, la gunoi ajung alimentele care se aflau prea departe pe rafturile din frigider. Pentru a evita risipa, pune alimentele cu un termen de păstrare mic în față. Poți să faci chiar și o listă de produse pe care să o pui pe ușa frigiderului.
  • Fă un meniu al săptămânii. Oricât de complicat nu ar părea să faci un meniu al săptămânii, o listă de concretă de produse și un meniu de bucate va reduce semnificativ risipa de alimente, dar și risipa de bani și timp.
  • Nu uita de congelator. Fructe, legume, carne, aluat, friptură, sosuri – aproape totul poate fi congelat pentru a fi consumat mai târziu. Tot de ce ai nevoie este un congelator mai mare. Nu ar strica să indici pe ambalaj și data când a fost pus în congelator.
  • Salvează alimentele. Găsește rețete simple și originale pentru a salva produse aproape de termenul de expirare. Bananele cu pete se pot transforma într-un chec delicios, laptele ce expiră astăzi se poate transforma în clătite pufoase, iar fructele gata să se strice, pot deveni gem.
  • Fă compost. Dacă nu ai în gospodărie păsări sau alte alte animale domestice care ar putea să te ajute să scapi de resturile alimentare sau dacă stai la bloc, poți transforma resturile de alimente în compost. Acesta poate deveni îngrășăminte pentru plantele din ghiveci sau plantele din grădina personală. Pentru a composta resturile din bucătăria ta, îți sunt de folos și tărâțele Bokashi – microorganisme ce transformă deșeurile organice în substanțe nutritive pentru sol și pot fi găsite și la noi.
    nycfoodpolicy.org_
    Sursă foto: Nycfoodpolicy.org

Băncile de alimente

Băncile de alimente ne pot ajuta să rezolvăm două probleme concomitent: să diminuăm risipa de hrană și să ajutăm persoanele care au cea mai mare nevoie de această hrană. Băncile de alimente colectează produse alimentare, de obicei cele scoase din circuitul comercial (cu ambalajul deteriorat sau aproape de termenul de expirare), ca mai apoi să fie distribuite persoanelor nevoiașe sau organizațiilor caritabile. Produsele vin de cele mai multe ori de la rețelele mari de magazine, pentru a nu arunca zilnic zeci de kilograme de produse, dar și pentru a-și adăuga un plus la imagine. 

Există o rețea  de bănci de alimente din întreaga lume, iar anul trecut și în Moldova a fost lansată prima bancă de alimente. În decursul unui an de activitate, organizația a reușit să recupereze 84 de mii de tone de alimente, colaborând cu mai mult de 20 de agenți economici, printre care și o rețea de supermarketuri. „Oferim produse azilurilor pentru bătrâni, centrelor de plasament pentru copii, cantinelor sociale”, spune Oleg Paraschiv, reprezentantul băncii de alimente.

Tot el ne spune că este necesar un stimul din partea statului, pentru a determina agenții economici să doneze alimentele pe care nu le pot comercializa.

„Avem nevoie de un cadru legislativ, pe care îl avem doar în proiectele Ministerului Economiei. O lege ce ar stimula agenții economici, fiind mai rentabil să doneze produsele, decât să le arunce la gunoi. Agenții economici ar trebui să știe că există servicii ce îi poate ajută să recupereze produsele fără cheltuieli suplimentare”

Combaterea risipei alimentare – prioritate pe agenda mondială

Combaterea fenomenului risipei de alimente a devenit o prioritate pentru multe dintre statele lumii. Uniunea Europeană a lansat un șir de proiecte destinate combaterii pierderii și risipei de alimente. Astfel, statele membre s-au angajat să reducă jumătate din risipa de alimente în tot circuitul de aprovizionare până în 2030.

Citește și: Cum Franța a devenit lider mondial în limitarea risipei alimentare

În 2016, România a emis o lege privind diminuare risipei de alimente. În Republica Moldova, însă, lucrurile bat pasul pe loc. După ce în 2019 țara noastră a participat la proiectul internațional Save Food, a fost emis un proiect de lege privind combaterea risipei de alimente, dar care nu a fost încă aprobat.

Un articol de Ecaterina Buruiană, stagiară Moldova.org

Foto: Dailynews.com

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.