La Minsk a fost semnată Declarația comună privind colaborarea dintre Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Națională a Republicii Belarus. Ceremonia s-a desfășurat la Casa Guvernului din capitala belarusă, în cadrul vizitei oficiale a Zinaidei Greceanîi în Republica Belarus. Vizita are însă un statut neclar, mai ales în contextul în care legislativul este dizolvat, iar deputații au atribuții limitate. Declarația, de asemenea, are doar un statut de „comunicat”, neobligând Republica Moldova la anumite acțiuni.
Declarația a fost semnată de către Zinaida Greceanîi, Președinta Parlamentului Republicii Moldova, Natalia Kocianova, Președinta Consiliului Republicii al Adunării Naționale a Republicii Belarus, Vladimir Andreicenk, Președintele Camerei Reprezentanților a Adunării Naționale a Republicii Belarus. Tot în cadrul vizitei, și-a făcut loc și președintele PSRM, Igor Dodon, care a avut o întâlnire cu așa-zisul președinte al Belarusului, Alexandr Lukașenka.
Vizita este făcută în contextul în care Parlamentul RM este dizolvat de pe 28 aprilie, din acea zi legislativul având un statut interimar. Astfel, în contextul alegerilor anticipate din 11 iulie, vizita lui Greceanîi la Minsk are statut mai mult de „vizită turistică”, decât una oficială.
Ce alte atribuții are Parlamentul cu statut interimar
Pentru a înțelege atribuțiile actualului Parlament trebuie să privim la categoriile de legi setate de Constituție. Articolul 72 din legea Supremă a Republicii Moldova prevede existența a trei categorii de legi.
În primul rând, sunt legile constituționale. Acestea sunt cele de revizuire a Constituției, iar pentru a fi adoptate este nevoie de 68 de voturi (2/3 din deputați), cu o perioadă de preavizare de 6 luni din momentul recepționării unui aviz pozitiv de la Curtea Constituțională.
În al doilea rând, sunt legile organice. Aici intră un spectru larg de legi, de la sistemul electoral până la regimul cultelor religioase, administrație publică, stare de urgență, asediu, război, infracțiuni, organizare a învățământului și multe altele. Efectiv, aici intră majoritatea absolută a legilor. Aceste legi se votează în minim două lecturi, de o majoritate de minim 51 de deputați. Conform unei hotărâri a Curții Constituționale stabilea că legile organice pot fi modificate doar de alte legi organice.
Și mai este categoria de legi ordinare, care se votează cu votul majorității deputaților prezenți. Dacă, de exemplu, sunt 51 de deputați în sală, o astfel de lege poate fi votată chiar și cu 26 de voturi. Această categorie de legi reglementează raporturi sociale de o importanță mai mică, potrivit unei hotărâri anterioare a Curții Constituționale. Doar legile ordinare pot fi votate de un Parlament interimar.
Parlamentul nu se va mai convoca?
Cel mai probabil, deputații din actuala legislatură nu se vor mai convoca în ședințe. Asta nu înseamnă că nu vor primi salariile și nu vor organiza conferințe, face declarații, trimite interpelări și merge în delegații. Mandatul oficial al acestora expiră în ziua validării mandatelor viitorilor deputați aleși pe data de 11 iulie.
Până atunci, Zinaida Greceanîi, actuala președintă a Parlamentului, poate merge în delegații, semna declarații, însă Parlamentul nu poate vota acorduri bilaterale, care au un statut de lege organică, iar între o declarație de colaborare și un acord bilateral, doar ultima are o putere juridică.
