Ce alternative vegane avem pentru produsele de origine animală

În ianuarie 2021, numărul total de vegani era de aproximativ 79 de milioane, adică 1% din totalul populației de pe glob. Pe măsură ce numărul persoanelor care adoptă un stil de viață vegan crește, cresc și alternativele pentru produsele de origine animală. 

Am decis să aflăm cu ce înlocuiesc veganii produsele de origine animală.

O persoană vegană nu consumă și nu folosește produse de origine animală. Inițial, termenul a fost folosit pentru a descrie „vegetarieni non-lactați”.

Carnea. Alternativele ei s-au consumat de sute de ani în unele spații, în funcție de cultură sau religie. În zilele noastre, carnea poate fi înlocuită cu tofu, tempeh, fasole, seitan, TVP (proteine ​​vegetale texturate). De altfel, mai multe companii din întreaga lume s-au gândit să creeze carne artificială în laboratoare. Domeniul producției de alimente „în eprubetă” poate fi o soluție pentru satisfacerea nevoilor alimentare ale populației globului care se află în creștere accelerată.

Industria cărnii se numără printre cauzele principale de poluare a mediului în prezent. Doar pentru producerea a 500 de grame de carne de vită se consumă 9.500 de litri de apă și 5 kg de grâne.

Citește și: Cât ne costă consumul de carne?

Laptele. Dacă cu câțiva ani în urmă laptele vegetal era într-un colț al frigiderului, în ultimii ani, consumul lui a crescut considerabil. Pe lângă motivele etice ale producerii laptelui de origine vegetală, 75% din populația adultă a lumii este intolerantă la lactoză. Gustul și nutriția laptelui vegan pot fi deosebite decât ale laptelui de vacă, deoarece producătorii pot mereu să experimenteze. De asemenea, costurile de producție (deoarece nu există îngrijirea animalelor sau deșeuri implicate) pot fi mult mai scăzute. Laptele de origine animală poate fi înlocuit cu lapte de nuci, soia, migdale, caju, alune, proteine ​​din mazăre, semințe de cânepă, orez sau ovăz.

Cașcavalul. Cumpărat sau făcut acasă, cașcavalul vegan, la fel ca laptele, poate fi experimentat cu diverse gusturi, texturi și arome, pe gustul fiecăruia. Făcut din lapte vegan, acesta poate fi din nuci, caju, alune, etc.

Ouăle. Mai multe companii au creat alternative pe bază de plante, care sunt la fel de nutritive ca și ouăle (sau chiar mai mult). Amestecurile sunt comercializate în sticle și sunt făcute din făină și proteine de alge, ambele derivate din microalge naturale care conțin aminoacizi esențiali, fibre dietetice și niveluri ridicate de lipide, carbohidrați și micronutrienți.

Peștele. Capturat sau crescut special pentru consumul uman, peștele conține poluanți ca mercurul, bifenilii policlorurați (PCB), dioxinele și reziduurile de pesticide. Nivelurile foarte ridicate de mercur pot deteriora nervii la adulți și pot perturba dezvoltarea creierului și a sistemului nervos la copiii mici. 

Vestea bună e că și peștele poate fi înlocuit. Făcut din algele marine și unele specii de ciuperci, gustul acestora nu se deosebește față de peștele capturat sau crescut special pentru consumul uman. 


Bonus: produse care credeai că sunt vegane, dar nu-s

Ursuleții de jeleu. Din păcate, majoritatea marilor mărci precum Haribo folosesc gelatina ca ingredient – un aliment 100% non-vegan. Gelatina provine din fierberea oaselor, cartilajului, pielii și a altor părți ale corpului animalelor.
Totuși, dacă vrei să-ți faci jeleu de fructe la tine acasă, poți folosi agar-agar, un produs alternativ gelatinei, făcut din alge. 

Ciocolata. Cacao în sine este vegan, dar uneori se adaugă lapte sau produse lactate (inclusiv zer și cazeină) chiar și la ciocolata neagră.

Chipsurile, și mai ales chipsurile aromate, pot avea și produse de origine animală. De exemplu, chipsurile Lay’s coapte la cuptor, cu gust barbeque, conțin atât produse lactate, cât și derivate din pui. În mod ciudat, versiunea originală a chipsurilor cu gust barbeque de la Lay’s este vegană.

Cel mai bine e să verifici lista ingredientelor și să ții cont că, indiferent de ce dietă alegi, să nu uiți să incluzi în ea toate elementele necesare pentru a-ți asigura sănătatea și să nu faci abuz.

Foto: NYTimes

Studentă la jurnalism în Cluj, a înțeles că mai bună învățătură decât practica nu există și nici mai bună redacție decât Moldova.org nu-i. Și da, chiar o cheamă Eugenia Wetz și are origini poloneze.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.

Subiecte similare