Gala bunelor practici. Patru soluții locale pentru probleme naționale

Au renovat fântâni, au amenajat terenuri pentru localnici, au educat și sensibilizat oamenii față de minorități etnice, au plantat copaci, au creat un teatru de păpuși și au demonstrat întregii comunități că fiecare om poate aduce o schimbare. Este vorba de 21 lideri comunitari care au primit suport financiar pentru a soluționa problemele din comunitatea lor. Patru dintre cele mai bune și cu impact inițiative au fost premiate în cadrul „Galei bunelor practici” desfășurate în cadrul Proiectului „Academia Liderului Comunitar”, finanțat de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer, prin intermediul Programului de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”.

Fridays For Future

Laurențiu Mutruc, student la Academia de Studii Economice din București și lider comunitar din Bălți

Din cauza sau chiar datorită pandemiei, Laurențiu și-a făcut primul an de studii la facultate la distanță, aflându-se în Bălți. Asta i-a permis să contribuie la asigurarea unui mediu curat în orașul său natal.

După ce a învățat la Academia Liderului Comunitar cum un cetățean poate comunica mai eficient cu autoritățile publice locale, Laurențiu, împreună cu un grup de tineri activi a lansat inițiativa „Fridays For Future Bălți”. Scopul lor este să aibă grijă de mediu, de curățenia pădurilor și parcurilor, salubrizarea localității și sortarea gunoiului, dar și responsabilizarea autorităților.

„Am devenit un fel de intermediari între consilieri și societatea civilă. Tot ce facem și discutăm cu autoritățile publice locale publicăm pe pagina noastră, iar acest lucru îi responsabilizează și nu le permite să se eschiveze”, spune Laurențiu.

Tinerii nu vor să se oprească aici, pentru că doar prin implicare, spun ei, lucrurile se pot schimba.

Femei în acțiune

Svetlana Busuioc, psihologă la un ONG din Cahul

Svetlana Busuioc locuiește în mun. Cahul, unde, spune ea, sunt foarte puține femei implicate în luarea deciziilor și soluționarea problemelor din localitate. De aceea, anul trecut a lansat un grup de inițiativă format din zece femei de diferite vârste și din diferite domenii. Acestea au fost instruite cum să scrie un proiect, să monitorizeze cheltuielile și să se facă auzite.

„Am vrut să pun femeia în centru, să poată participa la dezvoltarea localității”, remarcă lidera comunitară.

Grupul a identificat trei probleme și ce măsuri vor fi întreprinse:
⦁ Renovarea unui foișor pentru copiii cu nevoi speciale;
⦁ Procurarea veselei noi în locul celei sovietice folosite la grădiniță;
⦁ Amenajarea unui teren pentru fitness.

După implicare, unele femei au decis să-și deschidă propriile asociații și au înțeles că și părerile lor pot fi auzite.

Toamna respir ca primăvara

Maria Zugravu, para-juristă în or. Criuleni

Maria Zugravu este para-juristă la un ONG din Criuleni și de foarte multe ori a întâlnit persoane care se plângeau că au fost amendate pentru arderea frunzelor adunate toamna.

„Ei nu înțelegeau cât de mult poluează astfel aerul. Așa că m-am gândit ce aș putea face pentru a opri această practică nocivă”, spune lidera comunitară.

Astfel, în cadrul inițiativei a apelat la un expert în ecologie care le-a explicat localnicilor cum pot face compost din frunzele adunate, chiar la ei în grădină. De asemenea, o groapă de compostare a fost săpată chiar în curtea întreprinderii, iar peste un an, îngrășământul va fi folosit la plantarea florilor decorative din localitate. Maria visează ca această practică să fie promovată și la nivel național.

Transmisiune în direct a ședințelor Consiliului

Nina Solonaru, locuitoare activă a satului Cărpineni

După ce a studiat și lucrat în România, Polonia și Italia, Nina Solonaru a revenit în satul Cărpineni, Hâncești, în urmă cu șase ani. Acolo a descoperit că schimbările atât de frumos descrise de către primărie în mediul online, de fapt, nu reprezintă realitatea.

„Am văzut cum se câștigă granturi. Banii se cheltuie într-o veselie, dar nu se face nimic în folosul comunității. Au fost instalate panouri solare pentru încălzirea apei de la spital, ca până la urmă să nu le conecteze la rețea. Au reparat o grădiniță, pe care după asta au închis-o, etc. Se făceau multe lucruri ilegale, despre care nimeni nu spunea nimic, iar când mă revoltam – fie mă ignorau, fie mă intimidau”, povestește Nina.

Asta a motivat-o să filmeze ședințele consiliului și să le posteze pe un grup al localnicilor, ca aceștia să cunoască proiectele votate și subiectele discutate de către consilieri. Iar drept rezultat, oamenii să fie mai informați și implicați în dezvoltarea satului.

În timpul acestui an de activism comunitar, 4600 de persoane s-au implicat în implementarea inițiativelor locale. Totodată, au fost identificate și soluționate 21 de probleme prin intermediul activităților practice ale absolvenților Academiei, iar peste 28 de mii de persoane au beneficiat de aceste inițiative.

Ce face Academia

Pe lângă interesul față de problemele locale, pe acești patru lideri comunitari i-a unit Academia Liderului Comunitar, la care s-au înscris 60 de persoane din întreaga țară. În cadrul acestui proiect lansat de Centrul CONTACT, participanții au fost instruiți să dezvolte proiecte în comunitate, să le vorbească autorităților despre problemele comunităților și să se implice personal în rezolvarea acestora.

Cele mai bune 21 de inițiative locale au primit câte un grant mic de la 200 până la 650 de euro. Ulterior, juriul a identificat patru cele mai bune inițiative care au mobilizat comunitatea. „Ei sunt motorii democrației la nivel local și au reușit să molipsească cu acest activism și pe alți oameni din comunitate”, a declarat Elena Nofit, comunicatoarea Centrului CONTACT, în cadrul „Galei bunelor practici”.

Proiectul „Academia Liderului Comunitar” este implementat de Centrul CONTACT și finanțat de Uniunea Europeană și de Fundația Konrad Adenauer prin intermediul Programului de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”.

Acest articol a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Academia Liderului Comunitar” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

Sunt jurnalistă din 2015. Dacă la început m-am delectat cu presa tipărită, din 2018 am pășit în lumea presei online. În toată această perioadă am descoperit oameni, locuri și istorii. Toate acestea mi-au arătat că viața e o paletă de culori pe care-mi place să o descriu prin cuvinte și condimentez cu fotografii.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.