De ce avem tot mai puține albine?

Tot mai mulți apicultori și agricultori sunt nedumeriți și îngrijorați din cauza lipsei albinelor care ar trebui deja să se afle în plină treabă cu polenizarea florilor. Moldova.org a decis să afle cauza și amploarea problemei și care ar fi riscurile numărului tot mai scăzut de albine în Republica Moldova.

Familia lui Cristian Rotaru a intrat în iarnă cu zece stupi de albine și a ieșit fără niciunul. „Stupii au fost «împachetați» pe iarnă ca și în anii precedenți, doar că ele nu au supraviețuit. Cred că acest lucru se întâmplă din cauza că perioada rece/ploioasă începe mai devreme și se termină mult mai târziu față de anii precedenți. Anul acesta, albinele au ieșit doar vreo două zile, cât era soare. În rest, stau în stup”. Cristian spune că  anul acesta tatăl său își va procura doar doi stupi, cât să aibă o îndeletnicire după muncă. 

Mai puține albine – mai puțină roadă

Igor Ivanov este un agricultor din satul Mălăiești, Orhei, care deține câteva livezi de cireși, piersici, pruni, caiși și meri. Livezile le are din 2007 și, din experiența de paisprezece ani, Igor spune că în ultimii ani observă tot mai puține albine. El consideră că numărul familiilor de albine scade din cauza că agricultorii tratează de multe ori plantele când acestea sunt încă în floare, iar albinele sunt în toiul muncii. Astfel, pesticidele și ierbicidele le omoară. „Înainte să începi o afacere în agricultură, mai ales în cazul livezilor, trebuie să ne asigurăm că avem stupi cu albine prin apropiere. Putem face și contracte cu apicultori, ca aceștia să-și instaleze stupii pe lângă livezile noastre. Nici albinelor nu le place să zboare foarte departe pentru a poleniza, mai ales când afară e frig și ele îs puține”, spune Igor. 

Pentru a afla de ce în ultimii ani numărul familiilor de albine scade și unii apicultori înregistrează pierderi tot mai mari, Ion Maxim, președintele Asociației Naționale a Apicultorilor din Republica Moldova, a enumerat câteva cauze.

„În primul rând, putem vorbi despre o climă tulburată. Cu câțiva ani în urmă, pe vremea asta, afară era un strat de zăpadă de câțiva metri. Asta e perioada în care albinele ar trebui să iasă să polenizeze. Însă din cauza temperaturilor scăzute, acest lucru nu se mai întâmplă. 

Pe urmă, vorbim despre produsele chimice cu care sunt tratate câmpurile, secetă, despre păduchele albinei, care, cred eu, a suferit mutații și a devenit mai agresiv, dar și despre o neglijență a unor apicultori. Cunosc o prisacă care din 100 de stupi a rămas doar cu 13”. 

Ion Maxim consideră că foarte mulți apicultori începători nu dețin cunoștiințe aprofundate sau actualizate despre albine, astfel ei nu știu cum să le îngrijească corect. „Albinele trebuie îngrijite pe tot parcursul anului, iar tehnologiile de îngrijire nu se învață de la bunici sau de pe youtube. Trebuie de apelat la specialiști în domeniu, care cunosc informație actualizată.”

În acest an, din cauza temperaturilor scăzute, dezvoltarea familiilor de albine se află în întârziere de la două până la trei săptămâni. Maxim consideră că asta va contribui la o roadă mai mică, pentru că albinele nu vor reuși să polenizeze atât de multe flori.

În funcție de zone, pierderile numărului de albine din acest an s-ar încadra între 35%-50%.

Ce spune legea

Legislația Republicii Moldova menționează că fermierii care tratează cu soluții chimice câmpurile sunt obligați prin lege să anunțe administrația publică locală cu șapte zile înainte să întreprindă acțiuni. Legea apicultorilor impune deținătorii de terenuri să specifice în anunț tipul de tratament chimic pe care urmează să-l folosească, indicând și gradul lui de nocivitate, locul, metoda de stropire și perioada concretă de timp în care se va efectua tratarea, cu indicarea începutului și sfârșitului.

O soluție pentru a micșora din nocivitatea pesticidelor folosite de agricultori ar fi ca tratările să aibă loc în perioadele zilei când temperaturile sunt mai scăzute și albinele încă nu au ieșit, deci ori dimineața, ori seara târziu. 

Studentă la jurnalism în Cluj, a înțeles că mai bună învățătură decât practica nu există și nici mai bună redacție decât Moldova.org nu-i. Și da, chiar o cheamă Eugenia Wetz și are origini poloneze.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.