Caz pierdut la CEDO. Moldova trebuie să achite 2.000.000 euro fabricii de zahăr de la Ghindești

Republica Moldova a mai pierdut un caz la CEDO, iar acum trebuie să achite fabricii de zahăr din Ghindeşti, raionul Floreşti, drept prejudiciu material, tocmai 2.000.000 de euro.

Decizia a fost luată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, iar banii urmează a fi transferaţi în contul reclamantului în cel mult trei luni de zile. În caz contrar, vor fi aplicate penalităţi, suma majorându-se.

Reprezentanţii fabricii de zahăr s-au adresat la CEDO, după un proces care a durat 10 ani.

Totul a pornit de la o hotărâre din 1998 a Judecătoriei economice de circumscripție Chişinău, care a obligat fabrica să achite unei bănci comerciale peste 11 milioane de lei şi peste două milioane de dolari drept credite nerambursate, dobândă și penalitățile.

În 2002, Curtea Supremă a decis rejudecarea cauzei, iar în martie 2008, printr-o decizie irevocabilă, a obligat instituţia bancară să restituie întreprinderii peste 25 de milioane de lei.

Tot atunci, CSJ a stabilit că recursul reprezentanţilor băncii a fost depus tardiv. Totuşi, câteva luni mai târziu, CSJ şi-a casat propria decizie din martie 2008 şi a pus cauza, din nou, pe rol.

Dat fiind acest fapt, fabrica de zahăr s-a dus să-şi facă dreptate la CEDO.

#CEDO #Fabrica de Zahăr #Ghindești

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O construcție neobișnuită a apărut în Chișinău pe acoperișul unui bloc. Este vorba de o casă cu două nivele în adevăratul sens al cuvântului, potrivit imaginilor surprinse de un internaut.

Din imaginea video se observă ca imobilul are și gard, dar și o anexă. „Bijuteria arhitecturală” a fost construită pe un bloc din sectorul Botanica, strada Tudor Strișcă.

Specialiștii imobiliari susțin că în ultimele trei decenii, micile blocuri din Chișinău (hrușciovci n.a) au fost încadrate de construcții adiacente, iar curțile interne au devenit adevărate oaze rurale, cu ogrăzi tipice și foișoare, în detrimentul spațiilor publice. Fenomenul a ajuns la punctul în care, pentru a face față costurilor tot mai ridicate ale extinderii orizontale, locuitorii s-au orientat către extinderea pe verticală.

„Astfel, pe acoperișurile blocurilor au început să apară case de la țară. Acestea nu sunt simple mansardări, ci adevărate locuințe cu curți și grădini, recreând atmosfera rurală în mijlocul orașului. Această tendință nouă și neașteptată a provocat o revoluție în peisajul urban și arhitectural al Chișinăului, atrăgând atenția asupra impactului transformărilor sociale și economice din ultimele decenii”, constată specialiștii.