În Republica Moldova a început un nou sezon al protestelor. De această dată, în stradă se află susținătorii PAS care protestează în sprijinul actualei componențe a Curții Constituționale, amenințată de două decizii ale Parlamentului luate la limita legii cu votul majorității PSRM și Partidul Șor. Deciziile de anulare a numirii Domnicăi Manole la Curtea Constituțională și numirea lui Boris Lupașcu în funcția de judecător au fost criticate de comunitatea internațională, începând cu președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio, continuând cu marea majoritate a ambasadorilor și misiunilor diplomatice ale statelor membre UE și terminând cu fel de fel de politicieni de la Chișinău, printre care și fostul premier „tehnocrat” al PSRM, Ion Chicu.
Votată de majoritate, declarația, fără niciun fel de consecințe juridice, menționa „recunoașterea caracterului captiv al Curții Constituționale”, acuzând că instituția, mai precis doar 3 judecători din 5 – Domnica Manole, Liuba Șova și Nicolae Roșca, s-ar afla sub controlul președintei Maia Sandu, deoarece aceștia s-au pronunțat pentru emiterea avizului pozitiv de dizolvare a Parlamentului.
Citește și: Rezumat din parlament: Лошадьми шшщшшлщшшш лучше щдяяяябщш
Declarația a fost urmată de o replică a Curții Constituționale, „Dintr-o perspectivă strict constituțională, judecătorii Curții constată caracterul exclusiv politic al acestei hotărâri. Potrivit articolului 121 alin. (1) din Regulamentul Parlamentului, asemenea acte ale Parlamentului produc doar efecte politice. Judecătorii Curții respectă dreptul la libertatea de exprimare politică a parlamentarilor, însă reiterează că asemenea declarații prejudiciază statul de drept, imaginea Curții Constituționale și periclitează implementarea unei veritabile culturi a constituționalismului în Republica Moldova”, se menționa în comunicatul instituției.
Doar că lucrurile nu s-au oprit la un schimb de replici dintre majoritatea Parlamentară și Curtea Constituțională.
Focuri de artificii juridice
După câteva ore de ședință, președinta Parlamentului Zinaida Greceanîi, făcând uz de articolul care îi permite să introducă un subiect pe ordinea de zi în orice moment al ședinței, a inclus un nou proiect de hotărâre. Documentul prevedea „retragerea parțială a Hotărârii Parlamentului nr. 121 din 16 august 2019 privind numirea unui judecător al Curții Constituționale”.
În discursul său de argumentare, Vasile Bolea spunea că numirea Domnicăi Manole a fost făcută cu încălcarea procedurilor și cu ignorarea concursului organizat la Parlament. „Prin Hotărâre se anulează prin retragere în parte cu efect pentru viitor actul administrativ individual ilegal favorabil, și anume Hotărârea Parlamentului nr. 121 din 16 august 2019 privind numirea doamnei Domnica MANOLE în funcția de judecător al Curții Constituționale”, se menționa în hotărâre.
Doar că, în aceeași hotărâre, tot cu ignorarea și încălcarea aparentă a procedurilor concursului, a fost numit și judecătorul Vladimir Țurcan (fost membru PSRM).
În aceeași zi, socialiștii au mai introdus un proiect de lege – de această dată de numire a unui nou judecător. Este vorba de Boris Lupașcu, fost procuror. Întrebat dacă a fost organizat un concurs, Vasile Bolea, președintele Comisiei Juridice, Numiri și Imunități a Parlamentului, a spus că „legislația nu prevede”.
Au valoare actele Parlamentului?
Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, menționa că ar fi fost util ca politicienii care au adoptat acele hotărâri să fi citit Hotărârea CCM nr. 18 din 02.06.2014 privind controlul constituționalității Legii nr. 109 din 3 mai 2013, potrivit căreia orice întrerupere a mandatelor judecătorilor Curții Constituționale de către Parlament reprezintă o imixtiune nepermisă în activitatea Curții Constituționale.
„O astfel de intervenție reprezintă o încălcare a principiului independenței CCM și este contrară principiilor inamovibilității și independenței judecătorilor săi [articolele 134 alin. (2) și 137 din Constituție]. Din această hotărâre rezultă implicit faptul că orice normă legală ori modificare legislativă care ar afecta mandatul judecătorilor Curții Constituționale se consideră neconstituțională ab initio”, menționează Tănase.
Fostul președinte al Curții Constituționale mai punctează că, în cazul actului de revocare a Domnicăi Manole, jurisprudența anterioară a Curții prevede că abrogarea ulterioară a unui act de numire nu produce nici un efect juridic.
Contestatarii
Imediat după aprobarea la Parlament a acelor două acte, la Curtea Constituțională au început proteste organizate de PAS, la care au putut fi văzuți și reprezentanți ai PPDA și ai Partidului Nostru. Deputatul PAS Sergiu Litvinenco a contestat cele două acte emise de Parlament, cerând inclusiv suspendarea lor.
După câteva ore, în jurul orei 22:00, judecătoarea Liuba Șova a publicat o hotărâre prin care era suspendat efectul juridic al celor două acte ale Parlamentului. Efectiv, Domnica Manole rămâne în continuare președintă a Curții Constituționale, iar Boris Lupașcu – cetățean simplu și fost procuror.
Scopul protestelor au fost „de a proteja instituția și de a nu permite ca socialiștii să ia controlul asupra clădirii”. Protestatarii s-au adunat și azi dimineața în preajma clădirii instituției.
Miza
În timpul protestelor din preajma Curții Constituționale, Igor Dodon a venit iarăși cu 5 puncte și propuneri. În aceste 5 puncte el propunea „inițierea dialogului”, „stabilirea de comun a datei alegerilor parlamentare anticipate”, adoptarea unor acte care să permită organizarea corespunzătoare a anticipatelor, etc. În replică, președintele interimar al PAS, Igor Grosu, spunea că „nu au ce discuta cu uzurpatorii”.
Citește și: Parlamentul poate fi dizolvat, dar mai întâi să treacă starea de urgență
În toată disputa politică actuală, miza este, desigur, tulburarea apelor înainte de pronunțarea deciziei Curții Constituționale cu privire la Starea de Urgență introdusă la începutul lunii aprilie, care va dura până la sfârșitul lunii mai. Conform legii cu privire la instituirea Stării de Urgență și Asediu, aceasta poate fi cerută doar de prim-ministru sau de președinte și aprobată de Parlament. În cazul actualei Stări de Urgență, procedura legală nu a fost respectată.
Respectiv, există toate temeiurile obiective ca starea de urgență să fie declarată neconstituțională, iar odată declarată neconstituțională, Președinta Maia Sandu poate să dizolve oficial Parlamentul și să anunțe o dată a alegerilor anticipate.
