În octombrie 2018, cetățenilor Republicii Moldova li s-au promis că exact peste un an vor avea un complex sportiv cu o sală polivalentă, piscină olimpică și club de tenis. Complexul denumit „Arena Chișinău”, cu o capacitate de circa cinci mii de locuri, urma să găzduiască atât evenimente sportive, cât și culturale, și să includă mai multe zone de agrement. În 2019, însă, construcția încă nu a fost dată în exploatare.
De la idee, la temelie în doar 7 luni
Prima dată cetățenii au aflat despre proiectul Arena Chișinău pe 13 martie 2018, când la briefingul săptămânal al PDM Andrian Candu a anunțat despre proiectul Arena Chișinău. În 10 zile deputații din Parlamentul votează deja în a doua lectură un proiect de modificare a destinației terenului de la Stăuceni cu o suprafață de 69 de hectare, unde urma să fie construită Arena. Complexul propriu-zis urma să ocupe o suprafață de 10 hectare, iar restul 59 de hectare erau pentru „extinderea zonei de agrement pe viitor”. Terenul a fost scos din circuitul agricol și trecut în gestiunea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Deputații din opoziție, dar și opoziția extraparlamentară și societatea civilă s-au revoltat de această decizie. Totuși, în luna iulie 2018, Guvernul Filip a și selectat antreprenorul responsabil de realizarea proiectului, compania turcească Summa – singura participantă la licitație. La sfârșit de august a fost semnat contractul, iar construcția Arenei a început oficial pe 14 octombrie.
Ce prevedea contractul
Conform prevederilor documentului, partenerul privat se angaja să execute lucrări de proiectare și construcție a arenei polivalente, inclusiv dotarea cu mobilier, instalarea de accesorii şi echipamente, construcția căilor de acces, ș.a. Proiectul a fost estimat la 43,3 milioane de euro. Banii urmau să fie investiți de compania turcă și urmau să fie returnați acesteia timp de 12 ani, în rate, din veniturile obținute din activitatea sălii și din bugetul de stat. Se prevedea că 10 milioane de euro vor fi achitate în două tranșe a câte cinci milioane euro în primul an, iar după finalizarea proiectului, în fiecare an să fie rambursați câte trei milioane de euro.
Costul a crescut cu 1,53 milioane euro
În luna mai 2019, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a propus aprobarea unui Acord adițional la contractul de parteneriat public-privat. Proiectul prevedea majorarea cu peste 1,5 milioane de euro a costurilor de construcție a Arenei Chișinău, suportate de către partenerul privat. Motivul invocat era că pentru darea în exploatare a Arenei, „aceasta trebuie să fie conectată la toate rețelele edilitare necesare pentru operarea normală a acesteia”. Deci, factura proiectului s-a ridicat la 44,53 milioane euro.
Ce reprezintă de fapt cele 69 de hectare
Într-o analiză realizată Centrul de Politici și Reforme se arăta că adevărata menire a celor 69 de hectare care au fost scoase din circuitul agricol de la Stăuceni a fost confirmată abia în contract – au fost puse drept gaj pentru cele 43 de milioane de euro pe care îi va cheltui Summa pe construcția arenei. „În caz că noua guvernare se gândește să renunțe la proiect, cele 69 de hectare, cu tot cu Arenă, pot ajunge pe mâna companiei turcești”, se arăta în raport. Potrivit autorilor studiului, în contractul de parteneriat public-privat cele 59 hectare în continuare sunt menționate ca fiind destinate „dezvoltării ulterioare a zonei”. Totuși, prin contract, partenerul public (Ministerul Educației) s-a angajat să stabilească ipoteca pe întregul teren (toți cei 69 ha) şi să confirme cesiunea (eventuală) a acesteia.
Arena, criticată și de Guvernul Sandu
După plecarea PDM de la guvernare, în iulie 2019 premiera de atunci Maia Sandu a solicitat efectuarea unei revizii financiare și tehnice în cadrul proiectului Arena Națională. „Acest proiect a fost gândit ca o schemă care într-un final să ducă la preluarea de către anumite grupuri de interese a bunului și a terenului care a fost alocat pentru acest proiect. Se creează impresia că suma de 43 de milioane de euro evaluată pentru acest proiect s-a luat din pod. Nu s-au găsit, cel puțin până acum, documente justificative pentru a clarifica cum s-a ajuns la această sumă. Pe parcurs s-au mai schimbat lucrurile și acum costul acestui proiect este de 44,5 milioane de euro”. De asemenea, ea a declarat că prin scoaterea terenurilor din circuitul agricol statul a pierdut circa 90 de milioane de lei.
Solicitări și dosare penale fără nicio finalitate
În noiembrie 2019, într-un raport al Centrului Național Anticorupție (CNA) se stipulează că terenurile ar fi ajuns ilegal în proprietate privată în perioada anilor 2010-2018. În aceeași perioadă, Procuratura Anticorupție anunța că efectuează urmărirea penală pe faptele pretinse a fi ilegale la realizarea contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei în extravilanul com. Stăuceni din mun. Chișinău. În septembrie 2020, vicepreședintele Parlamentului Alexandru Slusari îi cerea procurorului general Alexandr Stoianoglo să vină la Parlament cu informație detaliată pe dosarul „Arenei Chișinău”: „Arena a fost construită pe 10 hectare, iar celelalte 59 au fost gajate și poate regajate, iar Moldova riscă în orice clipă să le piardă”, declara deputatul. Mai notăm că în martie 2021, Alexandru Slusari a publicat o notă informativă a Procuraturii Anticorupție în care se menționează existența unui grup infracțional care a acționat pentru realizarea unor beneficii materiale în urma contractului de construcție a complexului sportiv.
Complexul e gata, dar nu poate fi dat în exploatare
La mijlocul lunii martie, în Parlament au avut loc audieri privind Arena Chișinău, în cadrul cărora s-a menționat că obiectivul este gata într-o proporție de circa 98%, însă nu sunt amenajate căile de acces. „Fără executarea conectării la căile de acces, nu va fi însă posibilă exploatarea complexului”, declara Mihail Lupașcu, secretar de stat al Ministerului Economiei.
De altfel, într-o investigație realizată de Ziarul de Gardă este arătat că unele terenuri adiacente complexului sportiv, pe unde urmează să fie făcute căi de acces, sunt în proprietate privată. Astfel, suma inițială indicată în contractul de parteneriat public-privat pe care statul trebuie să o ramburseze, de 43 de milioane de euro, urmează să crească, în final, cu peste 5 milioane de euro pentru ca proiectul să poată deveni funcțional, se menționa în articol.
Urmează alte 68 milioane lei
Guvernul urmează să aloce circa 67,74 milioane lei (echivalentul a 3,17 milioane de euro) firmei Arena Națională SRL (100% capital de stat) pentru majorarea capitalului social. Această este suma care urmează a fi achitată anual pe parcursul a încă 10 ani firmei turcești SUMA. Potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern, Ministerul Finanțelor, la solicitarea Agenției Proprietăți Publice (APP), va aloca suma respectivă din contul bugetului de stat pentru anul 2021, precizează Mold-street.com.
Amintim că obiectivul urma să fie deschis la data de 1 mai 2020.
Foto: Chisinauarena.md
