Săptămâna aceasta a început cu vizita Maiei Sandu la Strasbourg. În restul săptămânii a fost liniște, însă până în ziua de vineri, când la Parlament s-au adoptat fel de fel de chestii despre care îți pui mâinile în cap, așa că nu știu dacă va fi amuzant acest newsletter. În general, nu știu dacă a fost amuzant vreun newsletter până acum.
Luni, 19 aprilie
Președinta Maia Sandu s-a aflat luni la Strasbourg, unde a ținut un discurs în fața Adunării Populare a Consiliului Europei. Aceasta a vorbit despre problemele cu care se confruntă Republica Moldova, menționând că țara noastră îți dorește să obțină rezultate concrete în lupta cu corupția, dar și despre necesitatea ratificării Convenției de la Istanbul.
În drumul înapoi spre Chișinău, Sandu s-a oprit la București, unde a avut o întrevedere cu Klaus Iohannis și cu premierul României, Florin Cîțu. Scopul acestei vizite a fost ca toată lumea să se mulțumească reciproc pentru sprijin.
Marți, 20 aprilie
Președintele PSRM Igor Dodon spune că Maia Sandu vrea să introducă limba română în Constituție. Declarația a fost făcută în contextul discursului Maiei Sandu la APCE, unde a menționat că dacă va fi o majoritate după alegerile anticipate, ea va vota pentru limba română. Sperietoarea lui Dodon este însă ca și cum ai zice „dacă PAS ajunge să aibă majoritate, pensiile vor fi mărite, salariile vor crește, corupția va dispărea, iar Republica Moldova va arăta a țară normală”. Aproape ai zice că Igor Dodon candidează pe listele PAS.
Miercuri, 21 aprilie
Chicu susține că Filip e un „lider politic în derivă”. Supărarea a apărut după ce liderul PD l-a acuzat pe liderul PDCM că ar fi creat acest partid pentru a zădărnici șansele proeuropenilor. Partidul, pe lângă mulți foști membri a PDM, mai are și litera „C” în denumire, probabil de la numele lui Ion Chicu.
Joi, 22 aprilie
CC va examina marțea viitoare sesizarea cu privire la declararea stării de urgență. Asta după ce în ultima perioadă au fost anulate tot mai multe restricții impuse de starea de urgență, iar singura care mai rămâne în vigoare era cea legată de „a nu dizolva Parlamentul în această perioadă”.
Primarul Ion Ceban vrea terenul fostului Stadion Republican înapoi în gestiunea primăriei. Stadionul, aflat în paragină de mai bine de zece ani, se vrea gestionat cu succes de primărie. Asta ar veni în contextul în care municipalitatea a demonstrat deja că poate gestiona alte teritorii din capitală, cum ar fi curțile din blocurile construite în perioada sovietică, dar și trotuarele străzilor care nu se află în centrul capitalei.
Vineri, 23 aprilie
Socialiștii și partenerii lor de la Partidul Șor spun că nu au încredere în trei judecători de la Curtea Constituțională. Este vorba de Domnica Manole, președinta Curții Constituționale, judecătoarea Liuba Șova și judecătorul Nicolae Roșca. În replică, Curtea Constituțională a spus că acest atac prejudiciază statul de drept, imaginea Curții Constituționale și periclitează implementarea unei veritabile culturi a constituționalismului în Republica Moldova.
După acea declarație, socialiștii au votat pentru anularea unei hotărâri anterioare de numire a Domnicăi Manole la funcția de judecătoare a Curții Constituționale. Dar asta doar pe jumătate, pentru că, deși în hotărârea de numire în funcție a Domnicăi Manole a fost numit și judecătorul Vladimir Țurcan, numai numirea președintei CC este contestată. Actul juridic este considerat de mai mulți experți „nul ab initio”, un sinonim mai pretențios a termenului „mort din fașă”.
Tot „nul ab initio” este și hotărâre cu privire la numirea în funcția de judecător a lui Boris Lupașcu.
Încheiem acest newsletter până aici, pentru că sunt sigur că deja sunt sigur că sunteți la curent cu ce se întâmplă în țară, iar evenimentele încă sunt în plină desfășurare.
Între timp în Moldova
Poliția cehă este în căutarea a doi bărbați ruși, suspectați că ar fi agenți GRU, responsabili de explozia unui depozit de muniții din Cehia în 2014. Agenții GRU au fost implicați inclusiv în tentativa de asasinare cu Noviciok a fostului spion rus Serghei Skripal și a fiicei sale în 2018. Cei doi presupuși agenți au folosit mai multe pașapoarte false în misiunile din Europa, inclusiv unul moldovenesc, pe numele „Nicolae Popa”.
