„Am exprimat sprijin deplin eforturilor președintei Maiei Sandu de reformă și de asigurare a respectării statului de drept. Soluțiile disensiunilor politice trebuie găsite în cadrul Constituției”, a spus președinta Comisiei Europen

„Acțiunile din Parlament împotriva CC reprezintă un atac clar asupra independenței instituției. Facem apel la toți actorii politici să respecte pe deplin Constituția și statul de drept”, a scris președintele Consiliului European pe pagina sa de Twitter.

Cu un mesaj mai dur a venit președintele Comisiei de la Veneția.

„Fac apel la toate instituțiile statului să exercite reținere, să intre în dialog și să descalifice această situație îngrijorătoare pentru a asigura funcționarea Constituției Republicii Moldova, ceea ce merită poporul moldovenesc mai ales atunci când se confruntă cu criza economică și de sănătate actuală.

Declarația de astăzi a Parlamentului că nu recunoaște Avizul Curții Constituționale a Republicii Moldova din 15 aprilie 2021 și votul de neîncredere în trei judecători ai Curții Constituționale sunt foarte îngrijorătoare.

Comisia de la Veneția a afirmat în nenumărate rânduri că ignorarea unei decizii a unei Curți Constituționale este echivalentă cu nesocotirea Constituției și a Puterii Constituante, care atribuia competența de a asigura supremația Constituției Curții Constituționale. Parlamentul și puterea executivă trebuie să respecte rolul Curții Constituționale ca „gardian al Constituției”, chiar și atunci când sunt nemulțumiți de o decizie sau sunt de părere că Curtea a comis o greșeală.

Nu există un „vot de neîncredere în judecătorii Curții Constituționale” în temeiul Constituției Republicii Moldova, așa cum sa afirmat deja în legătură cu o încercare eșuată anterior de Parlamentul Moldovei de a introduce posibilitatea revoca judecătorii constituționali din lipsa de încredere din partea Parlamentului. Așa cum am avut deja ocazia de a declara în 2013, acest vot de neîncredere este în contradicție clară nu numai cu articolul 137 din Constituția Moldovei, ci și cu Standardele europene privind justiția constituțională.

Parlamentul Republicii Moldova și-a revocat, de asemenea, decizia din 2019 de a numi președintele Curții Constituționale. Această decizie nu are nicio bază în Constituție.

O decizie a Curții Constituționale care nemulțumește puterile legislative sau executive nu înseamnă un abuz de putere sau o decizie arbitrară. Nici votul în favoarea unei decizii nepopulare a Curții nu echivalează cu încălcarea jurământului depus de judecătorii constituționali. Un astfel de jurământ nu este luat în beneficiul majorității politice a zilei. Este un jurământ să susținem Constituția, indiferent dacă aceasta implică dezamăgirea unei astfel de majorități.

În declarația sa de astăzi, Parlamentul a declarat că „edificarea statului de drept este o prioritate absolută”. Dar Parlamentul poate să nu ignore faptul că independența judiciară este un principiu fundamental al oricărei ordini juridice guvernate de statul de drept. Respectarea ordinii constituționale nu poate fi invocată ca pretext pentru încălcarea Constituției.

Parlamentul a declarat existența unei situații de criză constituțională și politică severă. Reiterez că acțiunile neconstituționale împotriva unei alte instituții de stat nu sunt favorabile rezolvării oricărei crize. Cultura democratică și maturitatea necesită reținere instituțională, bună credință și respect reciproc între instituțiile statului.

Solicit Parlamentului Republicii Moldova să-și abroge declarația și deciziile neconstituționale și să respecte deciziile trecute și viitoare ale Curții Constituționale chiar și atunci când nu este de acord cu acestea”, se menționează în declarația președintelui.

Curtea Constituțională a suspendat cele două hotărâri adoptate ieri de către Parlament prin care a fost modificată componența Înaltei Curți. Decizia a fost pronunțată aseară de către președintele ad-interim al CC. Decizia de a suspenda cele două hotărâri adoptate ieri de Parlament prin care a fost modificată componența Curții Constituționale este una „luată unilateral” de către președinta ad-interim, Liuba Șova, și „urmează testul confirmării de către Plenul CC”, susține președintele Comisiei Juridice, Vasile Bolea.

Parlamentul ieri a adoptat o declarație cu privire la uzurparea puterii în stat de către Curtea Constituțională și acordarea votului de neîncredere a 3 magistrați.

Judecătorii Curții Constituționale au luat act de declarația adoptată în Parlament cu privire la recunoașterea caracterului captiv al CC. „Dintr-o perspectivă strict constituțională, judecătorii CC constată caracterul exclusiv politic al acestei hotărâri. Potrivit art. 121 alin. (1) din Regulamentul Parlamentului, asemenea acte ale Partamentului produc doar efecte politice”, menționează CC.

Tot în ședința de ieri, deputații au modificat hotărârea prin care Domnica Manole a fost numita în funcția de magistrat al CC.

56 de deputați au votat pentru numirea lui Boris Lupașcu în funcția de judecător la Curtea Constituțională. Propunerea a venit din partea fracțiunii PSRM, după ce astăzi a fost modificată hotărârea prin care a fost numită Domnica Manole magistrat la CC. Acesta a fost numit în funcția pentru un mandat de 6 ani.

Maia Sandu a decis convocarea CSS pentru a discuta despre riscul de subminare a ordinii constituționale în Republica Moldova.

---