Ziua Pământului – cum stăm la capitolul ecologie

Ziua Pământului este marcată anual, începând  cu 1970. Scopul acestui eveniment este să promoveze realizările mișcărilor ecologice și să crească conștientizarea necesității de a proteja resursele naturale ale Pământului pentru generațiile viitoare. 

Situația în lume

La peste 50 de ani, Pământul se confruntă cu o serie de probleme serioase pentru mediu, dintre care:

Guvernare proastă. Potrivit unor economiști, criza climatică este rezultatul eșecurilor multiple ale guvernelor lumii.

Economiștii și ecologiștii cer de ani de zile factorilor de decizie să mărească taxa de carbon pe care o plătesc companiile care desfășoară activități prin care sunt emise gaze cu efect de seră – una dintre cele mai mari probleme de mediu.

Risipa alimentară. Anual, o treime din alimentele destinate consumului uman – aproximativ 1,3 miliarde de tone – sunt irosite sau pierdute. Acestea pot fi suficiente pentru a hrăni 3 miliarde de oameni. Risipa alimentară produce anual 4,4 gigatone de emisii de gaze cu efect de seră.

Citește și: Ce soluții au găsit unele companii împotriva risipei alimentare

Pierderea biodiversității. În ultimii 50 de ani s-a înregistrat o creștere rapidă a populației, a comerțului global și a urbanizării, ceea ce a dus la pierderea habitatului natural a multor specii.

Un raport al WWF a constatat că populațiile de mamifere, pești, păsări, reptile și amfibieni au înregistrat o scădere cu o medie de 68% între 1970 și 2016.

Poluarea cu plastic. Un raport al revistei științifice Nature a stabilit că în prezent, aproximativ 11 milioane de tone de plastic sfârșesc în oceane în fiecare an, fiind ingerate de speciile acvatice și poluând habitatul lor natural. 

Defrișările. În fiecare minut sunt tăiate întinderi de păduri de mărimea a 20 de terenuri de fotbal. Până în anul 2030, planeta ar putea avea doar 10% din pădurile sale. Acestea ar putea dispărea în mai puțin de 100 de ani dacă nu sunt oprite defrișările.

Poluarea aerului. Cercetările Organizației Mondiale a Sănătății arată că până la 7 milioane de oameni mor în fiecare an din cauza poluării aerului și că 9 din 10 persoane respiră aer care conține niveluri ridicate de poluanți. Poluarea aerului provine în principal din surse industriale și autovehicule, precum și din emisiile provenite din arderea biomasei.

Agricultură. Sistemul alimentar global este responsabil pentru până la o treime din toate emisiile de gaze cu efect de seră cauzate de om, din care 30% provin de la industria creșterii de animale și pescuit. Producția de culturi eliberează gaze cu efect de seră prin utilizarea îngrășămintelor.

60% din suprafața agricolă mondială este dedicată creșterii bovinelor, deși reprezintă doar 24% din consumul global de carne.

Citește și: Cât ne costă consumul de carne?

Încălzirea globală. În 2021, concentrația de CO2 din atmosferă este de 417.12 PPM (părți per milion), iar temperatura globală a crescut cu circa 0,8 grade Celsius în decursul ultimilor 150 de ani. 

Topirea ghețarilor. Criza climatică încălzește Arctica mai repede decât în orice altă parte a planetei. Mările cresc acum în medie cu 3,2 mm pe an la nivel global. În cercul arctic, topirea stratului de gheață din Groenlanda prezintă cel mai mare risc pentru nivelul mării.

Situația în Moldova

Directoarea adjunctă de la Centrul Național de Mediu, Iuliana Cantaragiu, spune că situația mediului din țara noastră se află în degradare. „Prima dintre problemele de mediu ale Moldovei este calitatea proastă a apelor, care sunt foarte poluate. Atunci când apele de suprafață sunt contaminate, asta afectează și apele freatice, deci apa din fântâni. De aici, și sănătatea oamenilor este afectată. Apa contaminată poate provoca o listă lungă de boli.”

Datele disponibile arată că abaterea apelor de la normele sanitare este în continuă creștere. „Noi doar constatăm că situația apelor este proastă, însă nu facem nimic pentru asta”, spune specialista de la Centru Național de Mediu.

Sursele principale ale poluării apei sunt absența stațiilor de epurare, deșeurile și agricultura. 

Aerul din Moldova este poluat, în general, de activitatea umană, transport, industrie și sursele naturale de poluanți. Poluarea aerului a crescut pe parcursul timpului în special în zonele dens populate și industriale. „Nu există niciun fel de măsuri care ar putea soluționa problema poluării aerului. La noi se importă transporturi publice uzate din alte țări, care sunt pe diesel și au un nivel de poluare foarte mare”, spune Iuliana Cantaragiu.

Problema pădurilor este și ea una gravă la noi în țară. În ultimii 10 ani, Moldova a crescut suprafețele împădurite doar cu 0,2%. Iuliana Cantaragiu este de părere că Republica Moldova vede pădurile drept marfă, nu drept un lucru care trebuie și necesită protejat. „Toate aceste elemente sunt într-o strânsă conexiune. Defrișările cauzează dezastre, iar alocarea de compensații pentru persoanele afectate de asta nu rezolvă problema.”

Încă o problemă a pădurilor este faptul că ele sunt întreținute independent, și nu din bugetul de stat. Întreprinderile silvice sunt nevoite să se autofinanțeze, iar asta presupune vânzarea de lemn.

Pe lângă asta, astăzi, Agenția Moldsilva a emis un ordin potrivit căruia filmarea defrișărilor din păduri este imposibilă fără acordul autorităților. „Este o prostie ceea ce făcut Moldsilva. În situații de criză comunici, nu interzici”, este de părere specialista. 

Iuliana Cantaragiu consideră că problema mediului are o rădăcină mult mai adâncă și ține de contextul social și cultural. „Vorbim aici de mentalitatea fiecăruia dintre noi. Oamenii nu sunt dispuși să plătească pentru servicii precum sortarea deșeurilor, iar autoritățile nu au instruirea necesară. Și dacă tot urcăm în această ierarhie, ajungem la faptul că noi nici nu avem un Minister al Mediului.”

După reforma guvernului din anul 2017, mai multe ministere au fost comasate. Astfel, Ministerul Mediului, alături de cel al Agriculturii, au devenit Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului.

Studentă la jurnalism în Cluj, a înțeles că mai bună învățătură decât practica nu există și nici mai bună redacție decât Moldova.org nu-i. Și da, chiar o cheamă Eugenia Wetz și are origini poloneze.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.