Prețul vaccinului Pfizer ar putea exploda după pandemie. Producătorii vor face „munți de aur”

Prețul unei doze de vaccin anti-COVID Pfizer ar putea ajunge până la 150 de dolari, conform unui document prezentat de deputatul Fabien Roussel într-o emisiune BFMTV, relatează 20minutes.fr.

„Documentul acesta arată că prețul vaccinului va continua să crească până la o sumă de 150 de dolari pe doza”, a spus deputatul Fabien Roussel.

Roussel a mai spus că firma producătoare de vaccinuri „va face munți de aur datorită acestei manevre”.

Documentul reprezintă un transcript al unei videoconferințe din februarie 2021, unde directorul financiar Pfizer, Frank A. D’Amelio, spunea că o doză de vaccin avea, la vremea respectivă, un preț anormal de mic, de aproximativ 15 euro, scrie Aleph News.

D’Amelio mai spunea că odată ce pandemia va trece, „vom putea crește prețurile”.

Totuși, CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, a recunosc că vaccinul a fost vândut mai scump în țările dezvoltate, precum statele membre UE și SUA.

„Vaccinurile au un preț inestimabil”, a declarat Albert Bourla, CEO Pfizer. „Salvează vieți omenești, permit redeschiderea economiilor, dar le vindem la prețul unei mese”, a insistat el.

#Pfizer #COVID-19 #vaccin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile Rusiei de gaze naturale lichefiate (GNL) ar putea stagna în următorii patru ani, în două scenarii mai puţin roz dintr-un număr de trei prezentate de Ministerului Economiei – un semn că sancţiunile occidentale ar putea îngrădi planurile energetice ale Moscovei, transmite agenția Reuters.

În scenariile ”conservatoare” şi ”de stres” ale ministerului, acestea din urmă nefăcute publice, producţia de GNL ar stagna la 38,6 milioane de tone în fiecare an din perioada 2025-2027, potrivit unui document văzut de Reuters.

Scenariul de bază, cel mai optimist, prevede o creştere la 56,6 milioane de tone în 2027, de la 33,3 milioane în 2023.

Rusia spune că doreşte să asigure 20% din piaţa globală de GNL până în 2030-2035, faţă de aproximativ 8% în prezent, datorită noilor centrale situate predominant în Arctica. Cu toate acestea, nenumărate sancţiuni occidentale prezintă obstacole, nu în ultimul rând pentru un nou proiect Arctic LNG 2 care încă nu exportă, după ce a început provizoriu producţia în decembrie. Proiectul urmează să devină una dintre cele mai mari astfel de fabrici din Rusia, cu o eventuală producţie anuală de 19,8 milioane de tone de GNL şi 1,6 milioane de tone de condensat de gaz stabil, de la trei unităţi de producţie sau trenuri.

Surse au spus că transformarea metanului în lichid la minus 163 de grade Celsius (minus 261 Fahrenheit) a fost acum suspendată la fabrică.

Gigantul energetic Gazprom, controlat de Kremlin, a amânat la rândul său pornirea unui imens complex de gaze în portul baltic Ust-Luga, de la retragerea companiilor occidentale precum Linde, după începerea conflictului Rusiei cu Ucraina, în februarie 2022.

Rusia are în prezent două fabrici mari de GNL: Yamal LNG, condus de Novatek, care a produs aproximativ 20 de milioane de tone anul trecut, şi Sakhalin-2, al Gazprom, cu o producţie de peste 10 milioane de tone anul trecut.