HoReCa nemulțumită de Decizia CSE! Își reiterează cerințele adresate Guvernului

Angajații din sectorul HoReCa au rămas indignați după ce în decizia Comisiei pentru Situații Excepționale de astăzi nu s-a regăsit nici o măsură care să scoată din criza provocată de pandemia de COVID-19 restaurantele și cafenelele. Într-o postare pe Facebook, asociația MĂR susține că deși au expediat mai multe solicitări în care au cerut ajutor și relaxarea unor restricții, Guvernul le-a întors spatele, scrie Realitatea.md.

„Drept răspuns, am primit un NU la toate solicitările. Acest refuz tipizat și această ignoranță față de un sector întreg al economiei este cel puțin rușinos. Se creează impresia că adresările noastre nici nu ajung să fie analizate la ședințele Comisiei pentru Situații Excepționale, care în opinia noastră ar trebui să fie publice, ca fiecare cetățean să poată urmări argumentele și contra-argumentele aduse de membrii comisiei, atunci când impun o nouă restricție sau discută despre măsuri care afectează sectoare întregi din economie”, se arată în comunicatul asociației.

De asemenea, HoReCa a rămas nemulțumită de faptul că premierul interimar, Aureliu Ciocoi, a anunțat abrogarea orei marțiale, redeschiderea activităților teatral-concertistice și că activitățile cultelor religioase ar trebui să se desfășoare în aer liber, iar despre entitățile economice nu a spus nimic.

„Nici o măsură adaptată, nici o subvenționare. De parcă sectorul HoReCa nici nu există, de parcă nu e despre Oameni, familii, de parcă ne-au șters din existența acestei țari! Rușine, Guvernul Republicii Moldova!” mai anunță MĂR.

Asociația MĂR își reiterează cerințele adresate Guvernului. Printre acestea se regăsește:

prelungirea programului de activitate pentru sectorul HoReCa până la ora 22:00;
permiterea organizării evenimentelor festive cu caracter unic pe baza testului negativ;
includerea angajaților HoReCa în a II-a etapă a campaniei de vaccinare;
inițierea unor măsuri de suport economic, necesare sectorului, pentru a evita falimentările și emigrarea în masă a angajaților;
organizarea unei întrevederi cu Premierul interimar și reprezentanții sectorului.

Amintim că, începând cu data de 26 aprilie 2021, restricțiile pe timp de noapte nu mai sunt valabile. Tot din 26 aprilie, se va relua procesul educațional în învățământul profesional tehnic și superior pentru realizarea stagiilor de practică, orelor practice și a sesiunilor care nu pot avea loc la distanță. La fel, începând cu data de 2 mai, se vor redeschide teatrele din țară. Capacitatea maximă admisă nu va depăși 30% din locurile disponibile.

Din 25 aprilie și până la 11 mai, activitatea cultelor religioase, ce ține de oficierea slujbelor, a serviciilor divine sau alte evenimente, se vor desfășura în aer liber, cu menținerea distanței fizice și cu respectarea măsurilor de prevenire a infecției COVID-19. Anunțul a fost făcut de către premierul interimar, Aureliu Ciocoi, după ședința Comisiei pentru Situații Excepționale.

#nemultumiri #restrictii #HoReCa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce atenția internațională s-a concentrat asupra războaielor din Ucraina și Orientul Mijlociu, cu temeri privind un conflict între Iran și Israel, în Caucaz se desfășoară o criză de mare semnificație geopolitică. Armenia, o fostă republică sovietică, independentă din 1991, se rupe de Rusia și caută să fie aliată occidentală în curtea din spate a lui Putin.

Prim-ministrul Nikol Pashinyan spune că țara sa are nevoie de sprijin pentru a evita războiul cu vecinul puternic armat Azerbaidjan – și este clar despre importanța legăturilor strânse cu UE și alte națiuni occidentale, potrivit Independent..

După un scurt și scurt conflict cu Azerbaidjanul, un adversar vecin, Armenia este în proces de rupere cu legăturile sale istorice cu Rusia pentru a deveni un aliat occidental în curtea din spatele lui Vladimir Putin.

Jucătorii implicați în luptele sângeroase din Ucraina și Orientul Mijlociu sunt, de asemenea, prezenți în această regiune. Rusia – presupusul aliat al Armeniei – nu a reușit să protejeze țara de invazia azeră și pare să-și fi schimbat partea. Israelul, care a trimis cantități uriașe de arme pentru a ajuta Azerbaidjanul – și Iranul șiit, care a declarat că nu va permite graniței sale cu Armenia să cadă sub controlul Azerbaidjanului ostil și „entității sioniste”, pe care o susține.

Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan, cunoaște capcanele cu care se confruntă în gestionarea pivotării către Occident, evitând, în același timp, un alt război cu Azerbaidjanul, al cărui conducător, Ilham Aliyev, a continuat să amenințe cu și mai multe ofensive.

Încercările lui Pashinyan de a face echilibru au dus la acuzații de liniște acasă, susținând că îi face prea multe concesii lui Aliyev cu puțin în schimb. Au loc proteste pentru decizia guvernului său de săptămâna trecută de a preda patru sate Azerbaidjanului.

Vorbind în capitală, Erevan, unui grup restrâns de jurnalişti britanici, Pashinyan recunoaşte că „Federaţia Rusă este un jucător serios şi semnificativ în regiunea Caucazului de Sud”. Dar spune că au existat măsuri ale Armeniei de a crea legături puternice cu statele occidentale și Uniunea Europeană, mai ales că protestele au dus la reforme politice în urmă cu șase ani.

În acest sens, Pashinyan spune: „Nu am fost niciodată departe de Occident. Realizările noastre în domeniul democrației au creat o realitate obiectivă în care relația noastră se poate dezvolta dinamic, dar pentru un moment… am spus că democrația pentru noi nu este o politică adoptată de circumstanțe, este o strategie pe care am adoptat-o.”

Turbulențele din ultimii ani au dus la formarea de noi alianțe, spune Pashinyan: „Într-adevăr, diversificăm relațiile externe, dar nu suntem singurii care o facem. Practic în întreaga lume nu ai găsi niciun actor care să nu-și diversifice relațiile externe. Armenia nu a putut trece cu vederea această nouă tendință.

„În ceea ce privește apropierea în continuare de Uniunea Europeană. Am spus în discursul meu în fața Parlamentului european că Republica Armenia este pregătită să fie cât mai apropiată de Uniunea Europeană. În acest moment, se pare că ne îndreptăm în această direcție pentru că, foarte important, acesta este un proces public. Transparența este de cea mai mare importanță pentru noi.”

Mișcarea către Occident făcută de Armenia a fost cuplată cu o antipatie și neîncredere în creștere față de Rusia, văzută cândva ca un aliat ferm – un stat creștin coleg într-un Caucaz predominant musulman.