Tofilat: Monopolul energetic, schema care a ajutat Kremlinul să mențină un regim și să ne impună să îl finanțăm

Grupul de observatori al Secretariatului Comunității Energetice , format din reprezentanți ANRE, ai delegației Uniunii Europene în Moldova și de înalt consilierul UE pentru energie, a comunicat mai devreme că, în ciuda unor îmbunătățiri în procesul de achiziții, încă este necesară liberalizarea pieței. S-a cerut părților implicate să colaboreze și să asigure echitate, transparență și practici nediscriminatorii în procedura de achiziții publice 2021, solicitare care nu s-a materializat Piața de energie electrică din Republica Moldova se confruntă cu o amenințare de monopol, avertizează experți în energie.

Monopolul creat pe piața energiei electrice este un cerc vicios. Mai mult, aceasta este și schema care a ajutat Kremlinul să impună un regim autoritar în regiunea transnistreană și, culmea, să ne impună ca tot noi să îl finanțăm.

Situația nu se va schimba până când autoritățile Republicii Moldova nu vor asigura o piață concurențială, susține consultantul pe politici în energetică la Președinția Republicii Moldova, Sergiu Tofilat. Potrivit lui, acest lucru poate fi realizat doar prin diversificarea surselor energie electrică, în special prin construcția rețelelor de interconexiune cu România.

În detaliu, cele explicate de Tofilat, le aflați din interviul oferit pentru Bani.md.

Bani.md Ce ține de liberalizarea pieței energiei electrice. La ce etapă suntem?

Sergiu Tofilat: Nu putem vorbi despre liberalizare atât timp cât avem, practic, o singură sursă de procurare a energiei.

Bun. Sunt două. Mai este și piața ucraineană, dar trebuie să ținem cont că din 5 linii de interconexiune cu Ucraina, patru trec prin stația de transformare a Centralei Electrice de la Cuciurgan, din stânga Nistrului. Aceasta, vă dați seama, funcționează pe gaz și ne majorează datoria la gaz pentru că transnistrenii nu plătesc gazul.

În condițiile actuale nu putem vorbi despre liberalizare.

Pentru a redresa situația trebuie să construim liniile de interconexiune cu România și să facem niște modificări la legislație, să excludem poziția dominantă la Centrala Electrică de la Cuciurgan. Atunci când nu plătești gazul, evident că nimeni nu poate să concureze cu tine.

Trebuie să găsim și aici o soluție și atunci putem vorbi, într-adevăr, despre liberalizare.

La moment a fost modificată legislația pe energie în sensul separării serviciilor: transportul energiei și, respectiv, distribuția energiei. Astea două țin de întreținerea rețelelor.

Din 2015 avem serviciu separat de furnizare care ține de facturarea clienților.

Aceste companii nu au nici infrastructură, nici rețele, nimic. Aceste companii se ocupă de evidența consumului și expedierea facturilor la consumatori. Este vorba despre Premier Energy Suply și FEE Nord. Mai avem și câțiva furnizori care nu au obligația de serviciu public, care operează cu prețuri libere.

Pe legislație, pe partea de separare a serviciilor – da, totul este în regulă.

Pe partea de surse de energie – aici nu putem vorbi despre o piață liberă.

Bani.md: Referitor la sursele de energie, regulile noi de piață care urmează să intre în vigoare de la data de 1 octombrie 2021, de creare a celor patru piețe, ar putea avea un impact?

Sergiu Tofilat: Atâta timp cât noi nu avem alte surse de energie și depindem de Centrala de la Cuciurgan, nu poate fi vorba despre liberalizare. Putem noi să aprobăm reguli și Legi, Regulamente, Instrucțiuni – sursele sunt aceleași. Asta e problema.

Depindem de o singură sursă – Centrala Electrică de la Cuciurgan. Mai ales că există problema cu balansarea, problema cu acoperirea dezechilibrelor.

Bani.md: Ce urmează a fi făcut în acest sens, pentru a îmbunătăți situația?

Sergiu Tofilat: Piața de balansare este abia în creare.

La acest capitol, Moldelectrica, care este operatorul sistemului energetic,practic dirijează fluxul de energie electrică pe piață. Ei dau comenzi la centrala electrică și reglează cantitatea de energie care este furnizată.

Ce presupune activitatea operatorului de piață – atunci când un furnizor dă comandă ca la o oră respectivă să-i fie livrat 100 megawatt, dar consumatorii lui au consumat 93 megawatt, respectiv se creează o diferență, un dezechilibru. Această diferență se plătește sau operatorul de piață este obligat să vândă energia electrică.

În acest sens Moldelectrica trebuie să cumpere un program, să poate duce evidența, să poată determina care este dezechilibrul pentru fiecare furnizor.

Sunt niște lucrări pe care trebuie să le realizeze. Urmează să vedem la ce etapă sunt, dacă reușesc până la 1 octombrie 2021 sau de ce nu au reușit.

Regulile au fost aprobate de ANRE în august 2020. Din august până acum, de când ANRE a aprobat regulile pieței, a trecut mai mult de jumătate de an. Cu ce s-a ocupat Moldelectrica?

Bani.md: Din punct de vedere al securității, ce înseamnă pentru Moldova dependenta de Cuciurgan și existența, practic, a unui monopol? Cât de posibil ar fi de combătut în situația actuală?

Sergiu Tofilat: Asta înseamnă, în primul rând, majorarea datoriei la gaze. În prezent, datoria Moldovei la Gaz față de Gazprom depășește 8 miliarde de dolari. De fapt, noi suntem vulnerabili atunci când e vorba să plătim această datorie, când Gazprom vine și ne pune anumite condiții, ne șantajează.

La capitolul gaze naturale, stăm mult mai bine decât în 2019. Atunci expira contractul de tranzit dintre Ucraina și Rusia și se crease o incertitudine și pe piața europeană, și la noi, și în România. Nu era clar dacă vom avea sau nu gaz prin gazoductul transbalcanic din Ucraina înspre noi, înspre Moldova și, mai departe, înspre Balcani. Exita riscul ca Moldova să rămână fără gaz.

Atunci s-au făcut lucrări pe organizarea livrărilor de gaze în regim revers. Astfel, deja avem posibilitatea de a lua gaze și din alte surse, nu doar de la Gazprom.

Acum apare întrebarea: ce se întâmplă daca noi nu mai dăm gaz în regiunea transnistreană și se oprește Centrala de la Cuciurgan. Rămânem fără energie.

Sursa alternativă e Ucraina, dar din cinci linii, patru trec pe la Centrala Electrică de la Cuciurgan.

Bani.md: Respectiv, faptul că noi susținem consumul de energie electrică de la Centrala Electrică de la Cuciurgan, continuă să majoreze și datoria la gaze. E un cerc vicios…

Sergiu Tofilat: Absolut.

Bani.md: Nu oferim gaz, nu avem energie electrică. Oferim gaz. Cresc datoriile.

Sergiu Tofilat: Exact. De asta prioritatea numărul unu este să construim liniile electrice care să realizeze conexiunea cu România. Ca să oprim acumulare datoriei la gaz.

Mai mult ca atât, deoarece regiunea transnistreană nu plătește gazul, noi acumulăm datorii.

Bani.md: Ce se întâmplă cu plățile pentru gazele naturale:

Tiraspol Transgaz Pridnestrovie a luat tot patrimoniul Tiraspol Transgaz.

Ca să înțelegeți, acolo sunt două companii: una care este filiala Moldovagaz și se numește Tiraspol Transgaz. Patrimoniul ei a fost luat abuziv de autoritățile din regiunea transnistreană și transmis la o companie creată de transnistreni: Tirapol Transgaz Pridnestrovie.

Acum Tiraspol Transgaz vinde acest gaz consumatorilor locali din Transnistria. Cel mai mare consumator, evident, este Centrala Electrică de la Cuciurgan.

Ei vând gazul asta la un preț subsidiat – 20-30% din costul real și toți banii pe care îi încasează, îi transferă pe un cont special, așa numit cont special de gaze, și de acolo pleacă direct în bugetul separatist.

Bani.md: Banii nu se întorc înapoi la Moldovagaz?

Sergiu Tofilat: Nu.

Ce înseamnă asta.

Noi aprindem lumina, plătim factura, banii ajung la Centrala Electrică de la Cuciurgan, ei achită gazul la un preț minim către Tiraspol Transgaz Pridnestrovie pe aşa-numitul „cont special de gaze” și de acolo aceşti bani ajung mai departe în bugetul separatist.

Și noi acumulăm datorii. Finanțăm sistemul separatist și acumulăm datorii.

Iată asta a fost schema care a ajutat Kremlinul să mențină un regim neconstituţional la noi în țară, să ne impună pe noi să îl finanțăm și încă să acumulăm datorii.

Bani.md: Faptul că noi suntem dependenți de energia electrică, de gazele lor și de tot…

Sergiu Tofilat: … a fost folosit mai departe.

Atâta timp cât suntem dependenți de Cuciurgan și nu vrem să construim rețele să ne interconectăm cu România, atât timp o să depindem de dânșii (n. red.: Federația Rusă). Nu avem alternativă.

Pe partea de gaze – situația este mai bună.

Pe partea de energie electrică, încă dormim.

Acuma se desfășoară licitațiile pe liniile de energie electrică Chisinău – Vulcănești Isacea. Licitația a fost lansată în luna noiembrie a anului trecut. Acum se analizează ofertele. Acolo sunt întrebări la partea tehnică.

În primul rând trebuie să avem infrastructura. Surse diferite, ca să existe competiție. Ce fel de competiție există atunci când sunt doar doi jucători, dintre care unui decide dacă să îi permită sau nu celuilalt să concureze.

#Sergiu Tofilat #Moldelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Registrul european de transparență pentru activități de lobby are lacune, arată un raport publicat miercuri, 17 aprilie, de Curtea de Conturi Europeană. Mecanismul, care ajută la informarea publicului despre cine încearcă să influențeze deciziile la nivelul instituțiilor europene, permite anumitor activități să treacă neobservate, se arată în document.

Registrul de transparenţă al UE are elemente pozitive şi informează cetăţenii cu privire la influenţa potenţială a lobbiştilor. Acest registru are însă unele deficienţe şi lacune în informaţii, care reduc din transparenţa activităţilor de lobby din cele mai mari trei instituţii ale UE. În plus, lobbiştii pot ocoli registrul pentru o serie de interacţiuni prin care pot influenţa totuşi legiuitorii UE, conform Agerpres.

Jorg Kristijan Petrovic, membrul Curţii care a condus acest audit, susține că mecanismul trebuie întărit pentru a avea efectul scontat.

„Registrul de transparenţă al UE trebuie să devină mai puternic, în aşa fel încât să nu fie doar un tigru de hârtie. Registrul aduce informaţii utile, dar nu este o soluţie-miracol. O serie de interacţiuni de lobby pe lângă legiuitorii UE pot avea loc la adăpost de privirile publicului, ceea ce reduce transparenţa şi erodează încrederea cetăţenilor”, a afirmat acesta.

Auditorii critică faptul că lobbiştii trebuie să fie înscrişi în registru doar pentru reuniunile cu cei mai înalţi membri ai personalului şi că sunt raportate doar reuniunile preprogramate. Întâlnirile spontane, conversaţiile telefonice neprogramate şi schimburile de e-mailuri nu trebuie consemnate oficial, iar lobbyiştii nu au obligaţia de a fi înscrişi în registru pentru a se putea întâlni cu angajaţi ai instituţiilor sub nivelul de director-general (adică majoritatea angajaţilor). Deşi instituţiile iau măsuri pentru a mări transparenţa şi a încuraja înregistrarea, ceea ce conduce la mai multe informaţii publicate cu privire la reuniunile şi activităţile cu lobbişti înregistraţi, această publicare nu este sistematică.

În plus, verificările datelor comunicate de lobbyişti ar trebui şi ele îmbunătăţite, în special din cauza riscului ca ONG-urile finanţate de terţe părţi să nu îşi prezinte sursele de finanţare, declarând doar că îşi reprezintă interesele proprii sau interesele colective ale membrilor lor. O treime din ONG-urile înregistrate se declaraseră în această categorie. În fine, site-ul web al registrului prezintă unele limitări importante, în sensul că informaţiile legate de aspecte esenţiale ale activităţilor de lobby nu sunt suficiente pentru a permite controlul public. În plus, site-ul ar trebui să fie mai uşor de utilizat.

Numărul lobbyiştilor înscrişi în registrul de transparenţă al UE a crescut considerabil de la crearea acestuia, mai precis de la aproximativ 5.500 în 2012 la circa 12.500 în 2024. Registrul este voluntar şi are la bază un acord interinstituţional, care nu este un act legislativ cu caracter obligatoriu. Prin urmare, nu se pot impune sancţiuni în baza acestui acord, spre deosebire de dispoziţiile în materie de lobby din unele ţări din UE, care, în plus, acoperă o gamă mai largă de membri ai personalului.

De exemplu, o organizaţie neguvernamentală identificată în „Qatargate” nu era înregistrată, dar a coorganizat o conferinţă la Parlament în iunie 2022. În acelaşi timp, măsurile coercitive pe care instituţiile le pot lua pentru a se asigura că lobbyiştii respectă cerinţele de înregistrare şi de furnizare de informaţii nu sunt suficiente. În medie, între 2019 şi 2022, aproape 1.000 de lobbyişti au fost eliminaţi în fiecare an din registru, din motive administrative. În schimb, doar şase au fost eliminaţi în urma unor anchete.