Facultatea de Drept a USM și Consiliul Superior al Procurorilor au organizat masa rotundă

Evenimentul a avut drept scop identificarea dificultăților cu care se confruntă Procuratura națională, ca parte a sistemului Justiției și găsirea unor soluții efective, prin intermediul unei platforme de comunicare între exponenți ai teoreticienilor și exponenți ai practicienilor în drept.

Evenimentul a fost deschis de Dl academician GUCEAC Ion, care a comunicat scopul și obiectivele mesei rotunde și a salutat participanții, fiind exprimată considerațiunea pentru continuitatea procesului de comunicare profesională între mediul academic și profesioniștii în drept. A fost remarcată deschiderea cu care Consiliul Superior al Procurorilor reacționează în raport cu propunerile de colaborare parvenite din partea L.C.Ș. „Drept Public Comparat și E-Guvernare”, parteneriatul încheiat între acești doi subiecți dovedindu-se a fi unul productiv și de perspectivă.

Cu un cuvânt de salut a intervenit Dl BRÎNZĂ Sergiu, dr. hab., prof. univ., Decan al Facultății de Drept a USM. A fost apreciată organizarea unor evenimente de acest gen, care permit menținerea unui climat stabil și continuu de colaborare între Facultatea de Drept cu autorități și instituții de stat, cu reprezentanți ai societății civile, în vederea fortificării conexiunii inerente între practica judiciară și doctrina judiciară, ambele fiind repere ale unui stat de drept. Dl BRÎNZĂ Sergiu, a menționat că tematica mesei rotunde este una de maximă importanță și actualitate, or numai o justiție penală bazată pe drepturile omului poate caracteriza cu adevărat un stat de drept. În contextul tematicii mesei rotunde, a fost evidențiat rolul substanțial al organelor Procuraturii în promovarea justiției, în protejarea drepturilor omului și utilitatea organizării unor întruniri reprezentative comune pentru soluționarea, din perspectivă teoretică și practică, a problemelor cu care se confruntă societatea actuală, în domeniul justiției penale. În acest plan, printre altele, constituie reper standardele europene privind drepturile omului, axate pe principiile umanizării, resocializării și justiției restaurative. Dlui a reiterat faptul că eforturile Procuraturii de astăzi demonstrează că putem miza pe forțe sănătoase și echilibrate – pentru care drepturile omului, supremația legii și societatea democratică nu sunt numai vorbe. Totuși, dincolo de aceste aprecieri valorice, se contestată că sectorul justiției – inclusiv pe segmentul respectării drepturilor omului întâmpină diverse dificultăți și provocări, experimentate de către practicieni și sesizate de către teoreticieni.

Dna MOTUZOC Angela, Președinta Consiliului Superior al Procurorilor a vorbit despre necesitatea protecției sporite a drepturilor omului și fortificării pregătirii profesionale a reprezentanților profesiilor juridice. Din perspectiva statutului juridic, procurorii are un rol activ în realizarea actului de justiție, interiorizarea standardelor etice fiind o premisă indispensabilă îndeplinirii acestui rol. În elucidarea rolului procurorilor în apărarea drepturilor persoanei în situații de urgență a fost amintit Avizul nr.15(2020) al Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE) – Rolul procurorilor în situații de urgență, în special atunci când se confruntă cu o pandemie. Încrederea societății în Justiție este influențată direct de încrederea în organele statului, deci, și de încrederea în instituția Procuraturii, respectarea legii în toate ariile de funcționare a Procuraturii fiind primordială. Aspectele enunțate constituie o preocupare a Consiliul Superior al Procurorilor, care este constantă în abordările privind fortificarea statului procurorilor, aplicarea corectă a măsurilor de răspundere disciplinară, dar și a măsurilor de stimulare a procurorilor, întru consolidarea culturii responsabilității și a integrității instituționale. A fost apreciată preocuparea autentică a organizatorilor acestei mese rotunde pentru imaginea și credibilitatea Justiției.

Dl academician GUCEAC Ion, membru al Consiliului Superior al Procurorilor, a comunicat despre rolul reprezentanților societății civile în procesul de funcționare a Procuraturii. Interacțiunea dintre instituția Procuraturii, prin intermediul Consiliului Superior al Procurorilor, al asociațiilor procurorilor – și societatea civilă ar trebui să se bazeze pe câteva principii de bază: legalitatea, coordonarea aportului fiecărui subiect al interacțiunii, independența fiecărei părți a procesului de interacțiune, în limitele prevăzute de legislație. Sinergia acțiunilor este un reper extrem de important în asigurarea unei cooperări profesionale eficiente, ceea ce prezumă că toți subiecții implicați ar trebui să fie motivați, în activitate, de scopuri și obiective comune. Scopul comun, acțiunile comune concertate, schimbul reciproc de informații, comportamentul participanților, ar fi în măsură a coagula colaborarea efectivă între reprezentanții organelor procuraturii și reprezentanții societății civile. Printre formele eficiente de cooperare între Procuratură și instituțiile societății civile au fost menționate: participarea la elaborarea și implementarea unor proiecte comune, organizarea unor evenimente comune, asistență metodologică, consultativă etc. Prezenta masă rotundă a fost calificată drept o formă eficientă de cooperare.

Dl BORDIANU Adrian, membru al Consiliului Superior al Procurorilor, procuror detașat, a salutat organizarea evenimentului, intervenind cu un comunicat cu privire la independența și imparțialitatea, în calitate de elemente ale statutului procurorului. În activitatea profesională, procurorii trebuie inevitabil să respecte standarde etice de conduită, între independență și imparțialitate fiind o legătură indisolubilă. A fost evidențiat rolul actelor internaționale pertinente, cum ar fi: Liniile directoare privind rolul procurorilor (Havana,1990), Recomandarea nr.19(2000) a Comitetului de Miniștri către Statele Membre cu privire la rolul Procuraturii în sistemul justiției penale, Raportul Comisiei de la Veneția privind Standardele Europene referitoare la independența sistemului judiciar (Veneția, 17-18 decembrie 2010), Avizele Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni. Cu toate că în societate există percepția că între independența funcțională a procurorului și ierarhia existentă în organizarea Procuraturii ar exista anumite contradicții, s-a remarcat că este o percepție eronată. Ierarhia în sistemul Procuraturii există în majoritatea statelor europene și nu trebuie interpretată drept un atentat la independența procurorului, or, în activitatea decizională, procurorul este independent.

Despre Valoarea Procuraturii în realizarea justiției penale a comunicat Dl NEGRU Andrei, dr.hab., prof. univ., Șef al Departamentului Drept Public, Facultatea de Drept, USM. Fiind un domeniu de interes public și în raport cu care există anumite probleme de credibilitate, s-a menționat că independența și imparțialitatea procurorilor ar trebui examinate în contextul general al independenței și imparțialității justiției. Din această perspectivă, a fost argumentată necesitatea acordării procurorilor a statutului de magistrat, deci – și garantarea inamovibilității acestor actori ai justiției, fără de care independența funcțională a procurorilor nu poate fi asigurată efectiv. Nu se optează neapărat pentru unificarea procurorilor și a judecătorilor într-un corp comun, precum este în sistemul juridic al României, ci pentru fortificarea statutului procurorului în sistemul juridic național – al Republicii Moldova, prin garantarea efectivă a independenței și a inamovibilității acestei categorii de profesioniști. A fost lansată opinia privind indispensabilitatea creării, pe lângă Consiliul Procurorilor, a unui centru analitic, care să acorde suport membrilor noi desemnați în cadrul numitului Consiliu, pentru a contribui la uniformizarea practicii, la asigurarea coerenței și continuității realizării dreptului și la consolidarea experienței în domeniu.

Dl LEALIN Iuri, Președintele Asociației Procurorilor Pentru Ordine și Dreptate, Procuror în Procuratura Generală, a avut un discurs privind Starea de fapt în Procuratură și perspectivele evoluției acesteia, prin prisma respectării drepturilor omului. În pofida faptului că suntem în plin proces de reformare a Justiției în general și a organelor Procuraturii în special, s-a remarcat că, în realizarea nemijlocită a atribuțiilor, procurorii se confruntă cu dificultăți specifice, cum ar fi: indicii cantitativi; îngrijorare față de o posibilă sentință de achitare în cauza penală instrumentată; lipsa unei independențe funcționale efective ș.a. A fost expusă necesitatea continuării colaborării în domeniu, atât cu actorii din sfera justiției, cât și cu reprezentanții societății civile, pentru a găsi soluții reale în vederea consolidării efective a independenței funcționale a procurorilor. De asemenea, s-a invocat necesitatea intervenției cu anumite modificări și completări legislative, întru consolidarea statului procurorilor și acordarea acestora a statului de magistrat.

Dl SOLTAN Veaceslav, Procuror, șef al Secției tehnologii informaționale și combaterea crimelor cibernetice din cadrul Direcției de urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale, a avut o prezentare privind Amenințările la adresa securității umane: Fake news. S-a reiterat că internetul, în calitate de mijloc de propagare a informației, înglobează și folosește toate mecanismele specifice, în parte, mass-media, televiziunii, radioului și presei, prin aceasta având un o categorie largă și variată de destinatari de pe întregul glob pământesc. Impactul pozitiv al internetului nu poate fi negat, acesta manifestându-se în diverse domenii: sănătate, economie, agricultură, educație etc. În același timp, efectele negative nu pot fi nici ele neglijate – cu referire la: activități pasibile a aduce atingere datelor cu caracter personal; difuzarea materialelor cu caracter obscen, xenofob; criminalitatea economică; încălcarea dreptului de proprietate intelectuală; anumite riscuri noi (război cibernetic, terorism cibernetic, noutăți false etc.). Fenomenul fake news, cunoscut peste tot în lume, reprezintă o preocupare actuală a Procuraturii naționale, care depune efort întru contracararea acestui fenomen, în colaborare cu alte autorități și instituții publice naționale și internaționale. S-a remarcat și existența unor lacune în reglementările normativ-juridice naționale în sfera utilizării așa-numitului Dark Web și a prevenirii și combaterii fenomenelor infracționale prin aceste canal.

Pe parcursul evenimentului participanții au dat dovadă de activism, fiind lansate idei spre discuție. Organizatorii au concluzionat asupra faptului că obiectivele mesei rotunde au fost atinse și promite noi evenimente, cu noi abordări și noi perspective.

Întreg evenimentul a fost difuzat live pe pagina de Facebook.

Acest material a fost scris și redactat de echipa USM. Informațiile prezentate în acest material nu reflectă nici într-un mod opiniile echipei #diez.