Cum cererea de biocombustibil afectează pădurile sfinte din Estonia

Selective focus

Estonia a avut una dintre cele mai mari rate de pierdere a pădurilor din Europa, înregistrând o creștere de circa 85% în comparație cu deceniul trecut, conform unui studiu publicat în Nature în 2020. Autorii au constatat o creștere a recoltării pădurilor în multe țări europene, care ar părea în general legată de creșterea cererii de produse din lemn, inclusiv pentru producția de peleți de lemn, considerați o alternativă ecologică combustibililor fosili. 

Păduri naturale sau ferme de copaci?

Deoarece suprafața acoperită de păduri a scăzut la nivel mondial cu peste circa 180 de milioane de hectare începând cu 1990, fermele de copaci au crescut cu peste aproximativ 120 de milioane de hectare. Deseori, acestea sunt plantații de monoculturi care nu au scopul de a contribui la biodiversitate, de a restabili pădurile istorice sau de a compensa emisiile de carbon.

Estonia a devenit un exemplu, nu neapărat pozitiv, în această transformare globală din păduri naturale în ferme de copaci. Însă acestea sunt puternic legate de istoria și tradiția estonă, mii de estonieni încă practică o religie păgână numită maausk – un cult de venerație a pădurilor. 

Asociația culturală estonă House of Groves listează 80 de locuri sacre despre care se spune că au fost defrișate de către tăietorii industriali. Aceasta a cartografiat 1.200 de situri suplimentare, dintre care majoritatea nu au protecție formală, ceea ce le pune în pericol. Multe dintre situri se află în păduri vechi, care reprezintă aproximativ 2% din suprafața forestieră rămasă din Estonia. Doar jumătate dintre acestea sunt arii protejate; un sfert se află sub protecție limitată, iar un alt sfert nu este deloc protejat.

Defrișările au provocat dezbateri cu privire la viitorul global al silviculturii: va fi permis pădurilor să crească din nou în mod natural sau totul se va modifica după voința pieței mărfurilor? Deocamdată, Estonia s-a conformat cu a doua variantă.

În primele decenii ale noului mileniu, companiile forestiere scandinave au defrișat mii de hectare din această pădure și au replantat-o ​​cu conifere. O mare parte din lemn a fost exportată.

Studentă la jurnalism în Cluj, a înțeles că mai bună învățătură decât practica nu există și nici mai bună redacție decât Moldova.org nu-i. Și da, chiar o cheamă Eugenia Wetz și are origini poloneze.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.