Linkuri accesibilitate

Conflictul diplomatic ruso-ceh: UE se abține de la noi sancțiuni impuse Moscovei


Josep Borrell, 19 aprilie 2021
Josep Borrell, 19 aprilie 2021

Miniștrii de externe ai Uniunii Europene au discutat astăzi, prin videoconferință, deteriorarea relațiilor cu Rusia, fără însă a decide noi măsuri împotriva Moscovei.

În conferința de presă care a urmat discuțiilor celor 27, șeful diplomației europene Josep Borrell a spus, răspunzând unei întrebări a Europei Libere:

Nu s-a propus o expulzare masivă de diplomați ruși din toate țările membre...
J.Borrell

„Nu s-a propus o expulzare masivă de diplomați ruși din toate țările membre. Lucrurile se pot schimba, dar deocamdată asta e situația.”

La fel, a mai spus Borrell, pentru moment cei 27 nu au decis sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei nici pentru acumularea de trupe și material militar la granițele Ucrainei, unde el a precizat că numărul trupelor rusești a atins 150.000, „cea mai mare concentrare de trupe rusești vreodată în apropierea Ucrainei.”

Discuția celor 27 de miniștri s-a concentrat pe urmările expulzării de diplomați între Moscova și Praga. Baletul recent de expulzări reciproce de diplomați între Moscova și țări occidentale a expus o tramă de rețele rusești de spionaj și atentate care ar părea la locul lor mai degrabă în scenariile de films noirs ale Războiului Rece.

Pe neașteptate, sâmbătă seara, premierul ceh Andrej Babiš a anunțat expulzarea a 18 diplomați ruși (“diplomați” cu sau fără ghilimele) și a anulat vizita prevăzută la Moscova a ministrului de interne (care pe moment se ocupă și de afacerile externe). Asta exact când, în urma insistențelor filo-putinistului președinte al țării Miloš Zeman, Cehia se pregătea să urmeze exemplul Ungariei și să cumpere vaccinuri Sputnik. Acum, așa cum o rezumă la Moscova cotidianul independent Kommersant, „în loc să cumpere Sputnik V, Praga expulzează acum diplomați ruși”.

Rusia a anunțat la rândul ei că expulzează 20 de diplomați cehi. Cum a comentat azi ministrul Jan Hamáček (afaceri interne și, provizoriu, externe):

„Reacția Rusiei a fost mai puternică decât ne așteptam. Ei au expulzat mai mulți diplomați decât tot numărul de agenți sub acoperire expulzați de noi. Ne așteptam la o reacție, pentru că așa funcționează diplomația. Dar în același timp Cehia nu a făcut nimic, noi suntem victimele operațiunilor rusești. Rușii, prin severitatea contramăsurilor luate, arată că le pasă că serviciile noastre au învins ambele lor structuri: și SVR – serviciile secrete civile – și GRU – serviciile secrete ale armatei.”

Un arsenal anihilat

Cum am rezumat mai devreme, pe 16 octombrie 2014, o explozie gigantică a distrus în totalitate un depozit de muniții și armament al forțelor Cehiei, lângă Ostrava, într-o pădure în apropierea graniței cu Slovacia, în Vrbetice. Doi oameni și-au pierdut viața în deflagrația care a aruncat în aer 50 de tone de muniții. Două luni mai târziu, o altă explozie a distrus încă 13 tone de minuții.

La o distanță de 1700 km de acolo, în estul Ucrainei, luptele erau atunci în toi între armata Kievului și separatiștii din Donbas antrenați și înarmați de Rusia.

În acel moment, nimeni nu a făcut, cel puțin public, vreo legătură între cele două catastrofe (iar cea din Donbas, în Ucraina, continuă de atunci). Iată însă că sâmbătă 17 aprilie, guvernul Cehiei a acuzat direct Rusia că ar fi vinovată de explozia din 2014, afirmând chiar că atentatul a fost pregătit și executat de Unitatea (Войсковая часть) 29155 din GRU, serviciile secrete ale armatei ruse (Главное разведывательное управление Генерального штаба, Direcția Generală de Informații a Statului Major).

Ucraina și Navalnîi

Miniștrii UE de externe au mai discutat o oră, prin video, și cu omologul lor ucrainean Dmitro Kuleba, principala temă fiind tot Rusia. Noul scandal diplomatic din Cehia coincide cu concentrarea de trupe rusești la granița Ucrainei și în Crimeea, ceea ce neliniștește atât NATO, cât și Uniunea Europeană și OSCE. (Cf. și blogul pe care îl țin zilnic la Europa Liberă despre criza din Ucraina, de la tulburările de pe Maidan din decembrie 2013 încoace, inclusiv evoluțiile zilnice ale situației pe front în Donbas: Criza din Ucraina. LiveBlog.)

Președintele francez Emmanuel Macron a spus în ajun că UE trebuie să tragă niște „linii roșii”, care să nu poată fi încălcate, în relațiile cu Rusia.

În sfârșit, miniștrii au mai discutat și situația dizidentului rus întemnițat Aleksei Navalnîi și aflat în greva foamei în penitenciar. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut de asemenea ca Navalnîi să poată primi de urgență îngrijirile medicale necesare, insistând și că dizidentul trebuie eliberat imediat.

Josep Borrell a spus, la rândul său, că în cazul în care Navalnîi ar deceda „Rusia ar fi vinovată” de asta.

„Formatul Normandia” în Franța

În acest timp, consilieri politici din Ucraina, Rusia, Franța și Germania se întâlnesc astăzi în Franța, în așa-numitul “format Normandia”, pentru a discuta tensiunile generate de concentrarea de forțe rusești în Crimeea și de-a lungul frontierelor cu Ucraina.

Săptămâna trecută, Angela Merkel, Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski l-au sunat pe Vladimir Putin pentru a-i cere să retragă trupele, restabilind astfel calmul.

Pe 16 aprilie, Volodimir Zelenski l-a vizitat pe Emmanuel Macron în Paris, pregătind calea pentru un autentic summit în “format Normandia”, așa cum se obișnuiește din 2015.

La rândul său, Macron s-a adresat secretarului general al NATO Jens Stoltenberg, cerându-i să-și “accelereze agenda”.

Ucraina insistă foarte mult ca UE să facă mai mult pentru a opri construirea conductei de gaz Nord Stream 2, menită să ducă gazul rusesc în Germania, dar ocolind Ucraina, țările baltice și Polonia. Conducta este însă deja terminată în proporție de 95%.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

XS
SM
MD
LG