Igor Munteanu: Există o practică omniprezentă de gestionare proastă a bunurilor, terenurilor și a patrimoniului public

În Republica Moldova există o practică omniprezentă de gestionare proastă a bunurilor, terenurilor și a patrimoniului public, în marea sa parte, neevaluat corespunzător, neînregistrat la valoarea sa reală și neluat la evidență, ceea ce-l face vulnerabil în fața unor grupuri infracționale. Opinia îi aparține președintelui Comisiei de Control al Finanțelor Publice din Parlament, Igor Munteanu. Deputatul a făcut trimitere la rapoartele Curții de Conturi (CC) pe anii 2019-2020, care au scos în evidență mai multe încălcări privind privatizările bunurilor publice.

Într-un interviu pentru deschide.md, parlamentarul a fost întrebat despre un raport al Agenției Proprietăți Publice privind privatizările realizate în anul 2020, care arată că veniturile s-au ridicat la 372,1 milioane de lei (11 milioane de dolari), inclusiv compensația pentru concesionarea activelor și a terenurilor, față de 191,7 milioane anul 2019.

„Aceste majorări reflectă posibil anumite tendințe de dată recentă în cadrul unor întreprinderi de stat aflate sub autoritatea Agenției Proprietății Publice (APP), dar nu aș pune mâna în foc. De fapt, situația întreprinderilor de stat și a bunurilor statului nu este deloc ideală, după cum ați dori să sugerați pentru că, după cum ilustrează și rapoartele Curții de Conturi pe anii 2019-2020 există o practică omniprezentă de gestionare proastă a bunurilor, a terenurilor și patrimoniului public, în marea sa parte, ne-evaluat corespunzător, ne-înregistrat la valoarea sa reală și neluat la evidență, ceea ce-l face vulnerabil față de acțiunile unor grupuri infracționale”, a declarat Igor Munteanu.

Potrivit lui, „există multiple cazuri de neglijare a intereselor statului în companiile în care există cote și acțiuni deținute de APP, cum este cazul SA Moldovagaz, companii sistemice cum este SA Căile Ferate ale Moldovei (CFM), la care se adaugă grave probleme generate de concesionările frauduloase operate de guvernul RM în 2013 în cazul concret al Aeroportului Internațional Chișinău (AIC) sau în 2017 a „Gărilor și Stațiilor Auto” (GSA), oferindu-le peșcheș unor indivizi afiliați grupului „Shor”, numit „grup criminal organizat” de către actualul Procuror General. Și privatizările CTC Tutun sau ale Companiei Air-Moldova au avut loc cu grave încălcări ale normelor legale”.

„Am descoperit astfel că în ajunul privatizării Air-Moldova, conducerea acesteia a acumulat cca 1,2 mlrd lei în perioada anilor 2008-2016, obținând și ajutoare și stat și băgând compania în datorii pentru activitățile operaționale pentru a demonstra că altă cale nu este decât privatizarea acesteia. S-ar fi părut că un manager slab ar trebui să dispară a doua zi din calea noilor proprietari; ba bine că nu, foștii directori capătă funcții manageriale în noua companie Air-Moldova, dar deja sub bagheta noilor proprietari, Blue Air, Civic Aviation Group și câteva persoane fizice, care au achitat 2,6 mln de euro la privatizarea acestei companii cu bani aduși din Dubai. Jurisdicțiile offshore au fost în ultimii 10 ani principala sursă de bani la privatizările dubioase efectuate în sectorul public, din păcate, în complicitate cu anumite autorități, care ar fi trebuit să ne protejeze de acești bani infectați. Dar, să revenim la problemele tipice pe care le întâlnim în procesul de supraveghere pe care-l exercită Comisia de Control al Finanțelor Publice”, a spus Igor Munteanu.

Deputatul spune că ori de câte ori au fost audiate întreprinderi de stat, precum este CFM, au fost descoperite carențe grave.

„Una dintre acestea se referă la cum sunt gestionate spațiile, bunurile și terenurile. Din cca 11.845 ha terenuri deținute de CFM, în evidența sa contabilă se află numai 9.731 ha, iar o bună parte nu sunt înregistrate cadastral. CFM dispune de cca 47.307 m2 spații libere de birouri, sub acoperiș, care-au generat aproape 5 mln de lei costuri de întreținere în anii 2018-2019. Tot la CFM are loc, în mod tradițional, un supraconsum de carburanți și lubrifianți, potrivit raportului de audit al Curții de Conturi (HC n.68 din 17 decembrie 2020), iar atunci când persoanele din interiorul acestei companii au depus note de serviciu cu privire la faptele de fraudă și sustragere de bunuri materiale de pe teritoriul companiei, aceștia au fost concediați. Țin să notez că am transmis un pachet de plângeri și sesizări din partea angajaților CFM în adresa CNA și Procurorilor Anticorpuție, însă nu am primit încă o confirmare că faptele grave raportare de cetățeni, mulți dintre ei cu statut de „disidență internă” în cadrul acestei companii, au fost considerate serios.

În aceiași CFM, am constatat că zeci de obiective de agrement, tipografii, spații locative care adună pierderi și care, în ciuda poverii lor economice, nu sunt tratate responsabil de către actualul management al companiei. Cred că am vorbit prea mult despre CFM, dar să știți că nici în alte sectoare situația nu stă mai bine. Agenția Moldsilva nu a înregistrat până astăzi cca 302 mii ha terenuri din fondul forestier din totalul de 337,6 mii ha, iar ca urmare a nerevizuirii și ne-ajustării valorii tuturor contractelor de arendă a unor fâșii forestiere din proprietatea statului – a ratat încasarea a cca 43 mln de lei în perioada anilor 2017-2019. Rapoartele de audit ale Curții de Conturi atestă numeroase erori în evidența contabilă și neconformități în sumă de cca 47 mlrd lei, dintre care numai în cadrul Municipiului Chișinău acestea se ridică la 32,6 mlrd de lei, Moldsilva – 13,4 mlrd de lei, 721,2 mln de lei la Ministerul Apărării, 211,4 mln de lei la MEI, 8,8 mln lei la APP și 5,1 mln de lei la CEC”, a mai spus el.

„Neconformitățile reprezintă încălcarea unor norme financiare de raportare, nu în mod necesar din intenție de culpă, dar oricum însemnând fapte care distorsionează regulile de contabilitate și evidență. Și la Ministerul Apărării nu sunt înregistrate cadastral aproape 1000 ha, la care se adaugă 96 clădiri imobile de cca 118,4 mii m2 spațiu locativ. În toate aceste cazuri – riscul real este de a crea portițe pentru grupuri infracționale de a prelua controlul asupra acestor terenuri și proprietăți, prejudiciind sectorul public cu sute de milioane de lei. În 2018-2019, MAI a alocat 44,3 mln de lei pentru reconstrucția capitală a bazinului de înot CSC Dinamo, fără proiect și deviz de cheltuieli, fără expertiză și plan de investiții aprobat în bugetul de stat. În această perioadă, MAI a achiziționat 4 rânduri de documente de proiect, în sumă de 44,2 mln de lei, lansând lucrările neautorizate în procesul bugetar cu grave încălcări a procedurilor de achiziții, iar CSC Dinamo, ca să nu fie mai prejos, a vândut terenuri în stânga și în dreapta, cum i-a trăsnit prin cap.

În 2018, MAI a folosit 17,8 mln de lei pentru a trasa locul pentru construirea Centrului comun de instruire a personalului MAI (bani EU), ca după puțin timp să se convingă că pe terenul alocat nu pot fi construite nici un fel de imobile ca urmare a alunecărilor de teren. Bani pierduți și donatori care au anunțat că nu vor mai lucra cu acest minister”, a adăugat reprezentantul Platformei DA în cadrul interviului pentru sursa citată.